FOTO VIDEO Fascinanta poveste a româncei care poate tranşa un conflict vechi de un secol dintre Thailanda şi Cambodgia

Tânăra Alina Miron, originară din Paşcani, judeţul Iaşi, este venerată în această perioadă de poporul thailandez, după ce a pledat excepţional într-un proces în care această ţară se luptă la Curtea Internaţională de Justiţie cu Cambodgia, pentru obţinerea unei provincii istorice aflată la graniţă

Plecată de mai bine de un deceniu de acasă, o româncă originară din judeţul Iaşi a devenit faimoasă în celălalt capăt al lumii. Alina Miron (34 de ani) a fost angajată de guvernul thailandez pentru a face parte din echipa ce reprezintă această ţară într-un proces istoric purtat cu vecina Cambodgia, referitor la provincia Preah Vihear, situată la graniţa dintre cele două state asiatice. Pentru poporul thailandez, bucata de pământ are o importanţă aparte, acolo aflându-se un templu budist vechi de peste un mileniu.

Iniţial, provincia Preah Vihear a fost atribuită de instanţele internaţionale Cambodgiei, în 1962. În 2008, Thailanda a cerut redeschiderea procesului, iar cazul s-a reluat la Curtea Supremă de Justiţie de la Haga (Olanda).Printre specialiştii în Drept angajaţi de guvernul thailandez pentru a pleda în procesul cu ţara vecină s-a numărat şi Alina Miron, ca asistent al unui reputat profesor francez din domeniu, Alain Pellet.

ELOGII ÎN PRESA THAILANDEZĂ

Ultimul termen al procesului dintre Thailanda şi Cambodgia a avut loc la mijlocul lunii trecute. Alina Miron a pledat în faţa judecătorilor internaţionali de la Haga, având, potrivit presei asiatice, o prezentare de excepţie. „Prezentarea ei solidă şi apariţia fotogenică i-au impresionat pe mulţi dintre cei care urmăresc acest caz“, scrie cotidianul thailandez „The Nation“, într-un articol intitulat „Romanian expert becomes star at the ICJ“ (Un expert român devine star la Curtea Supremă de Justiţie).

În pledoaria sa, Alina Miron a demonstrat, potrivit jurnaliştilor asiatici, că harta folosită de autorităţile din Cambodgia, în 1962, atunci când această ţară a câştigat primul proces privind provincia, ar fi conţinut mai multe greşeli geografice.  Imediat după ce şi-a prezentat probele în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, în cadrul unui termen transmis în direct şi vizionat de thailandezi, Alina Miron şi-a atras simpatia acestui popor.

„ALINA, EŞTI EROUL NOSTRU!“

Mii de postări în care a fost elogiată au fost puse pe internet, inclusiv din partea unor oficiali de la Bangkok, capitala Thailandei. Un susţinător al româncei a aşteptat-o pe aceasta pe aeroportul din Bangkok, în momentul în care delegaţia thailandeză a sosit de la Haga, cu o pancartă pe care scria: „Alina Miron: eşti eroul nostru! Te iubim“. Ulterior, pe Facebook sau în presă, materialele ce o aveau ca protagonistă pe româncă au început să curgă într-un ritm ameţitor, ea fiind ridicată de jurnalişti la rangul de eroină naţională. „Reţelele de socializare thailandeze au creat «febra Alina Miron». Bloggerii şi parlamentarii thailandezi ce urmăresc procesul de la Haga au lăudat-o pe Miron pentru raţionamentele logice, despre care cred că vor convinge lumea că Regatul Cambodgiei nu are dreptul la zona disputată de 4,6 kilometri din jurul templului“, a relatat un cotidian din Thailanda. 

Alina Miron a apărut şi la mai multe emisiuni televizate din Thailanda. Într-una dintre acestea, ieşeanca s-a declarat surprinsă de popularitatea pe care a câştigat-o în urma procesului. „Prima dată nu am ştiut că atât de mulţi oameni sunt interesaţi de acest caz. Am crezut că acesta ar putea fi chiar plictisitor pentru oamenii care nu sunt implicaţi“, a declarat Alina Miron în cadrul uneia dintre emisiuni.

Pe lângă presă şi societatea civilă, ieşeanca a fost primită cu entuziasm şi de oficialităţile de la Bangkok. Ea a fost felicitată şi de mai mulţi senatori din Thailanda, dar şi de prim-ministrul acestei ţări, Yingluck Shinawatra.

A PĂRĂSIT ROMÂNIA ACUM MAI BINE DE UN DECENIU

Alina Miron s-a născut în 1979, în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, un orăşel cu o populaţie de 32.000 de suflete. După terminarea liceului, ea a studiat doi ani la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, la specializarea Limbi Moderne. A terminat facultatea în Franţa, la Paris, acolo unde a obţinut şi diploma de master în Drept Public Internaţional. În prezent, ea este doctorand la Universitatea Paris-Quest Nanterre-La Défense, sub îndrumarea profesorului Alain Pellet. Vorbeşte fluent engleza şi franceza şi, potrit CV-ului, are şi cunoştinţe de italiană, spaniolă şi portugheză. În trecut, prin intermediul profesorului Alain Pellet, cunoscut la nivel mondial în Dreptul Public Internaţional, Miron a mai pledat în procese în care a reprezentat ţări precum Rusia, Slovenia, Grecia sau Nicaragua.

Contactată prin e-mail, Alina Miron a precizat pentru „Adevărul“ că „a rămas surprinsă de potopul mediatic din Thailanda“, refuzând să ofere alte declaraţii până la pronunţarea unui verdict în procesul dintre Thailanda şi Cambodgia, verdict care ar trebui dat de Curtea Internaţională de Justiţie în toamna acestui an.

Istoria provinciei disputate
de cele două ţări

Situată la graniţa dintre Thailanda şi Cambodgia, provincia Preah Vihear are o suprafaţă de 4,6 kilometri pătraţi. Cel mai important obiectiv turistic al acestei zone, dar şi al Cambodgiei este un templu ce are acelaşi nume, situat la o altitudine de 525 de metri, pe stâncile munţilor Dangrek. Construcţia templului a început încă din secolul IX, fiind iniţial dedicat zeului hindus Shiva. Ulterior, templul a devenit budist, urmare a convertirii populaţiei din acea zonă. În 2008, templul a fost inclus în patrimoniul UNESCO. În perioada modernă, templul a fost redescoperit, la începutul secolul XX, de coloniştii francezi. În 1907, aceştia au realizat, în urma unor verificări, o hartă care plasa provincia Preah Vihear în teritoriul cambodgian. Această hartă, prin intermediul căreia Cambodgia a câştigat primul proces cu Thailanda, în 1962, a fost demontată de Alina Miron, după ce aceasta a descoperit că ar conţine erori geografice