Secretele celor mai mari construcţii din secolul XX. Ce sacrificii au făcut românii pentru bijuterii inginereşti acum celebre

Canalul Dunăre - Marea Neagră.

Casa Poporului, Barajul de la Porţile de Fier, Canalul Dunăre – Marea Neagră şi Transfăgărăşanul se numără printre marile proiecte inginereşti dezvoltate în România, în secolul XX. Construcţia lor a presupus sacrificiul a mii de oameni şi investiţii impresionante.

Cele mai faimoase construcţii din România secolului XX au presupus sacrificii economice mari pentru români.

Canalul Dunăre – Marea Neagră
Canalul Dunăre – Marea Neagră, în lungime de aproape 100 de kilometri a fost plănuit încă din secolul al XIX-lea, însă lucrările au început în anul 1949. Mulţi dintre muncitorii folosiţi la construcţia canalului au fost deţinuţi politici din închisorile regimului comunist. Canalul Dunăre – Marea Neagră a fost inaugurat în 26 mai 1984, de către Nicolae Ceauşescu. Proiectul, pentru care statul român a cheltuit două miliarde de dolari, a însemnat excavarea a aproape 300 de milioane de metri cubi de pământ şi turnarea a cinci milioane de metri cubi de betoane. Canalul scurtează calea navelor spre portul Constanţa, prin Cernavodă, cu 400 de kilometri.

Porţile de fier I
Hidrocentrala Porţile de Fier I este cea mai mare de pe Dunăre, având o putere instalată de 1080 MW, iar lacul de acumulare de la Porţile de Fier I are un volum de peste 2.200 milioane metri cubi de apă şi o lungime de 130 de kilometri. Construcţia barajului şi a hidrocentralei de pe Dunăre a început în 1964 şi durat până în anul 1968. În această perioadă au fost construite ecluzele, cele două centrale electrice şi primele trei câmpuri deversoare pe malul sârbesc. Între 1968 şi 1970 au fost amenajate celelalte 11 guri deversoare. Construcţia barajului de la Porţile de fier I a presupus inundarea a 3.560 hectare de pe malul românesc, fiind afectate zece localităţi (Orşova, Ada-Kaleh, Eşelniţa, Dubova, Vârciorova, Tufări, Jupalnic, Ogradena, Tişoviţa, Plavişeviţa), unele inundate parţial, iar alte complet. Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I a fost inaugurat la 16 mai 1972, iar la ceremonie au participat preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosif Broz Tito.

Casa Poporului
Construcţia Casei Poporului a fost plănuită încă din vremea regelui Carol al II-lea potrivit unor istorici, însă lucrările au demarat la începutul anilor 1980, în regimul comunist condud de Nicolae Ceauşescu. În prima fază au fost demolate clădiri de pe o suprafaţă de peste şapte kilometri pătraţi din centrul vechi al capitalei, iar 40.000 de oameni care locuiau în zonă au fost relocaţi. Casa Poporului a devenit apoi cel mai mare şantier din Bucureşti, iar pentru construcţia ei au fost folosiţi 20.000 de oameni. Mulţi dintre muncitori au fost militari în termen. Pentru realizarea clădirii intrate în Cartea Recordurilor  s-au folosit 1.000.000 de metri cubi de marmură, 5.500 de tone de ciment, 7.000 de tone de oţel, 2.000.000 de tone de nisip, 1.000 de tone de bazalt, 900.000 metri cubi de lemn, 3.500 de tone de cristal, 200.000 metri cubi de sticlă. Casa Poporului a fost finalizată în 1997 şi are o suprafaţă de 365.000 de metri pătraţi, peste 1.100 de camere, 12 etaje şi dar şi niveluri subterane. Ar fi costat peste trei miliarde de dolari.

Marele lac Bicaz
Lacul Izvorul Muntelui – Bicaz se întinde pe o suprafaţă de 32,6 kilometri pătraţi  şi a fost unul dintre cele mai mari proiecte de amenajări hidrografice din istoria României. Construcţia barajului Bicaz a durat 10 ani (1950 - 1960), iar în proiect au fost implicaţi peste 15.000 de oameni, mulţi dintre lucrători fiind deţinuţi politici, detaşaţi pentru a lucra la ridicarea barajului de la Bicaz, a tunelului de aducţiune şi a uzinei electrice de la Stejaru. La temelia barajului au fost excavaţi 1.312.000 metri cubi de stâncă, aproape cât volumul barajului, 1.625.000 metri cubi de beton. Realizarea construcţiei a impus strămutarea a 22 de sate.

Transfăgărăşanu
Construcţia şoselei de 151 de kilometri ai şoselei care traversează Munţii Făgăraş şi leagă astfel Muntenia de Transilvania, a început în 1970. Regimul comunist şi-a propus să finalizeze acest proiect grandios în numai trei ani, la el lucrând mii de oameni: militari şi muncitori aduşi din toate zonele ţării. Transfăgărăşanul a fost inaugurat mai târziu de termenul propus, la 20 septembrie 1974, în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu. Abia după alţi patru ani a fost asfaltat în întregime. Transfăgărăşanul este considerată cea mai spectacuoasă şosea de României, fiind o atracţie turistică cunoscută şi în afara ţării.

Portul Constanţa
Începerea primelor lucrări de construcţie a Portului Constanţa a fost inaugurateă de regele Carol I în 1896, iar până în 1909, când ele au fost finalizate au fost construite şase bazine, rezervoarele de petrol şi silozurile. Construcţii ample la infrastructura portului au fost efectuate şi în anii 1930, iar începând cu 1967 s-au demarat lucrările de extindere a portului către sud. Un rol important pentru dezvoltarea portului l-a avut construirea Canalului Dunăre - Marea Neagra, inaugurat în anul 1984. Pe parcursul a două decenii, portul Constanta a atins dimensiuni impresionante, însumând o suprafaţă de peste 3.900 de hectare ha. Vârful de trafic a fost inregistrat în anul 1988, când au fost operate 62,3 milioane tone mărfuri, potrivit informaţiilro publicate pe pagina de internet a Portului Constanţa.

Lacul Gura Apelor din Retezat
Marele baraj din Retezat a fost unul dintre cele mai importante proiecte energetice realizate în România. Amenajrea hidroenergetică a Râului Mare – Reteza a început în anul 1974 şi  avea să cuprindă barajul Gura Apelor, hidrocentrala subterană Retezat şi hidrocentrala Clopotiva. Peste un deceniu s-a lucrat la proiectul estimat la 250 de milioane de euro, pentru care statul român s-a împrumutat cu 50 de milioane de euro de la Banca Mondială. Barajul a fost inaugurat în 16 aprilie 1986, fiind unul dintre cele mai mari baraje de aroncamente din Europa. Lacul de acumulare Gura Apelor se întinde pe o suprafaţă de 420 de hectare, fiind amenajat în ţinuturile sălbatice ale Retezatului. Are o adâncime maximă de peste 160 de metri, iar barajul lui are o lungime de 464 de metri şi o înălţime de 168 de metri. În prezent, drumul care îl traversează îi duce pe turişti la Poiana Pelegii, locul de pornire ale mai multor trasee turistice din Parcul Naţional Retezat

Vă recomandăm să citiţi şi:

Secretele construcţiei Barajului Gura Apelor, din Retezat. Mii de mineri au săpat 11 ani în munte pentru a salva ţara de la cel mai mare dezastru din istorie

Barajul Gura Apelor din Masivul Retezat a fost construit în anii 1970 – 1980, fiind la acea vreme unul dintre cele mai mari din Europa. Dacă lacul de acumulare nu ar fi existat, potrivit specialiştilor, efectele celei mai puternice viituri petrecute în Retezat, soldată cu moartea a 14 oameni, ar fi fost inimaginabil mai dezastruoase.

VIDEO Imagini superbe din satelit cu formarea lacului de acumulare Siriu, unul dintre cele mai spectaculoase peisaje din România

Una dintre aplicaţiile serviciului Google Earth face posibilă redarea în imagini satelitare a formării lacului de acumulare de la Siriu, prin blocarea cursului de apă cu un baraj din anrocamente. Este vorba despre o succesiune de imagini din arhiva satelitului Landsat, din 1984 şi până în 2012.

FOTO Satul de pe fundul Lacului Vidraru - o întreagă colonie s-a scufundat în 1965. Mărturii terifiante ale martorilor: crucile ies încă din apă

Sub milioanele de metri cubi de apă ai lacului Vidraru, care, în 1965, scufundau o întreagă enclavă a comunei argeşene Arefu, stă povestea fascinantă a unei comunităţi cât se poate de reale, care duduia cândva de viaţă.  Legendele locale vorbesc de oameni ce-au pierit sub ape şi cruci de cimitir ce ies, din când în când, la suprafaţă. Martorii acelor vremuri ştiu exact ce ascunde lacul în adâncurile sale.

Ultimele fotografii făcute pe insula Ada Kaleh, chiar înainte de inundarea ei. Imaginea unei lumi care se pregătea de apocalipsă

Mulţi oameni au auzit povestea insulei Ada Kaleh, dar puţini ştiu detalii despre minunata lume ascunsă de sub ape. Totul s-a întâmplat în anul 1970, când insula a fost scufundată sub apa lacului de acumulare al Hidrocentralei Porţile de Fier I. "Adevărul" vă prezintă fotografii de colecţie realizate pe insulă înainte de dispariţia ei.

FOTO VIDEO Cheile Bicazului: totul despre altarul dacilor liberi şi legenda lacului însângerat

Cele două frumuseţi naturale situate la limita judeţelor Neamţ şi Harghita asigură una din cele mai frumoase treceri dintre Moldova şi Transilvania. Dacă ajungi în Neamţ, e musai să faci o plimbare cu vaporaşul pe „marea dintre munţi”, lacul de acumulare de la Bicaz. Totul despre o zonă pitorească a ţării însemnată în paginile celei mai frumoase campanii „Adevărul” - „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.