PORTRET Călin Cornea, impresarul monumentelor istorice din judeţul Hunedoara
0Hunedoreanul are ca preocupare descoperirea şi promovarea monumente istorice hunedorene pe lista naţională de valori patrimoniale. Călin Cornea ştie toate aceste istorii încastrate în istoria monumentelor hunedorene.
În actualele vremuri, pare o activitate la coada tuturor priorităţilor. Când soarta zilei de mâine e incertă, orice altceva în afară de slujbe, dobânzi, salarii şi preţuri se estompează în ceaţa unei nepăsări în curs de generalizare. Şi totuşi cineva, împotriva curentului dominant, trebuie să se ocupe şi de chestiuni „neimportante”.
De soarta monumentelor istorice, de exemplu. Este cazul expertului Călin Cornea. „E adevărat că în actuala conjunctură, munca mea pare importată din alte vremuri. Sub dictatura cotidianului, se uită prea uşor ce valoare imensă are urma palpabilă lăsată de civilizaţiile trecute”, spune Călin Cornea.
Poveştile din ziduri
Cine mai ştie că Palatul Prefecturii a fost construit de austro-ungari ca sediu pentru organul de conducere suprem al Comitatului Hunedoara? Sau că palatul Magna-Curia a fost construit de un căpitan de armată şi între zidurile sale au primit găzduire generalul Basta sau prinţul Transilvaniei Sigismund Bathory?
Expertul este îndreptăţit să propună Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice noi edificii descoperite în judeţul Hunedoara care să completeze lista oficială a patrimoniului de valori naţionale. „Sunt practic un impresar al monumentelor istorice care acum se prezintă ca nişte cenuşărese. Le reprezint şi le fac lobby pe lângă autorităţi pentru a intra în circuitul valorilor protejate de lege”, explică Călin Cornea.
Două dintre aceste „cenuşărese” sunt mocăniţa de la Govăjdie şi pădurea crucilor de piatră din satul Ţebea. „Declararea mocăniţei ca obiectiv de importanţă A pe lista monumentelor istorice româneşti ar salva-o de la distrugerea ireversibilă. Cu această mocăniţă s-a transportat fonta produsă la Govăjdie, fontă din care o parte a fost folosită la construirea Turnului Eiffel. Încă se mai văd părţi din clădirea Gării Mici unde trenuleţul cu fontă avea capătul de linie la Hunedoara. Ca obiectiv istoric, dar şi turistic, încerc să pun mocăniţa în circuitul patrimonial”, spune Călin Cornea.
Istoria troiţelor din curţi
Puţină lume ştie de obiceiul minerilor din zona Ţebea, de a ridica cruci de piatră în curţile lor. „Sunt în zonă peste 200 de troiţe de piatră ridicate în curţile oamenilor. Cea mai veche cruce este din 1812 şi are o inscripţie în chirilică, vechea limbă a bisericii ortodoxe. Crucile sunt ridicate, în majoritate, de minerii din zonă şi au legătură cu pierderea unor fiinţe dragi. În esenţă, ele sunt un obiect de patrimoniu deosebit de important”, spune expertul.
Întrebări şi răspunsuri
Există în judeţ vreun precedent de promovare privată a unor monumente?
Este un cetăţean la Râu de Mori care a plătit toate cheltuielile unui şantier arheologic pe terenul lui. Prin contract, el rămâne în posesia locuinţei romane descoperită acolo, pe care vrea să o valorifice ca atracţie turistică.
Care este regele monumentelor hunedorene?
Sunt mai mulţi regi şi regine. Au o valoare mondială. Castelul Corvinilor de la Hunedoara şi cetăţile dacice de la Sarmizegetusa.
E o muncă acaparantă acest „impresariat”?
E o muncă grea, ocupă mult timp şi nu este nici plătită pe măsură. Dar am o slăbiciune în faţa ei: îmi place.
Ce-i place
„Sunt copil de fotbalist, aşa că sunt mare amator de fotbal atât ca microbist cât şi ca jucător”, spune Călin Cornea.
Ce nu-i place
Minciuna. Lipsa de sinceritate. Consideră că stă la baza multor suferinţe ale oamenilor.
Profil:
Născut. 19 mai 1976
Educaţie. Facultatea de Istorie, Universitatea Alba Iulia
Experienţă. Patru ani în studierea monumentelor istorice
Familie. Căsătorit