Cele mai preţioase obiecte de cult ale dacilor: spiralele, ofrandele de aur şi vasul misterios din Sarmizegetusa Regia

Nenumărate obiecte de cult vechi de milenii au fost descoperite pe teritoriul României, însă cele mai preţioase provin din cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. De-a lungul timpului, poveştile lor au stârnit numeroase controverse.

Cele mai multe edificii religioase din vremea dacilor au fost descoperite în Munţii Orăştiei, la Sarmizegetusa Regia, şi tot de aici provin şi cele mai multe artefacte preţioase care ofereau detalii despre credinţele strămoşilor noştri. Iată câteva dintre cele mai cunoscute obiecte de cult, descoperite în ultimul secol.

Vasul de cult de la Sarmizegetusa Regia
Una dintre cele mai faimoase descoperiri din Sarmizegetusa Regia au fost rămăşiţele unui vas de cult, potrivit arheologilor, cu forme şi dimensiuni impresionante. Vasul înalt de un metru şi cu un diametru asemănător i-a făcut pe istorici să susţină că dacii cunoşteau scrisul, după ce au descoperit că era ştanţat cu inscripţiile Decebalvs Per Scorilo, cu litere latine.

Primele cioburi ale vasului au fost scoase la iveală încă de la începutul secolului al XIX-lea, însă descoperirea a fost cercetată temeinic în 1954, când arheologul Ion Horaţiu Crişan a găsit un fragment ceramic cu ştampila DECEBALVS şi un al doilea, cu ştampila PER SCORILO. În anul următor au fost scoase din pământ mai multe fragmente, care erau prinse între rădăcinile unui fag, şi s-a constatat că aparţin unui vas de mari dimensiuni.

„Este vorba de un vas mare, în forma unui vârf de con, îngrijit lucrat cu roata, având sub buză, aplicate înainte de ardere, de patru ori câte două ştampile cu litere latine <<inversate>>, de la dreapta la stânga si cu capul în jos DECEBALUS (primul cartuş), urmat de PER SCORILO (în cel de al doilea). Inscripţia de pe vasul grădiştean a fost interpretată ca primul text scris în limba geto-dacică cu litere latine şi tradus: Decebalus, fiul lui Scorilo. Inscripţia de pe vasul de la Grădiştea de Munte este cea mai completă inscripţie în limba şi cu caractere latine cunoscută până acum din Dacia preromană, fără să fie însă singura”, informa arheologul Ion Horaţiu Crişan (Civilizaţia geto - dacilor, Volumul I, Ed. DACICA - 2009).



Brăţările dacice de la Sarmizegetusa Regia
Aurul era sfânt şi aparţinea zeităţilor şi spiritelor, iar spiralele din aur ale dacilor erau simboluri religioase folosite ca ofrande, afirma arheologul Barbara Deppert Lippitz, care a examinat brăţările dacice descoperite în anii 1990 - 2000 în zona Sarmizegetusei  Regia.

Se cunoaşte existenţa a 24 astfel de brăţări, însă doar 13 dintre ele au fost recuperate în ultimii ani de autorităţile române. Potrivit arheologului Barbara Deppert Lippitz, sprialele din aur masiv sunt „cele mai senzaţionale descoperiri ale ultimului secol”. Specialista care a confirmat autenticitatea tezaurelor dacice susţinea că brăţările au fost realizate de meşterii antici într-o manieră rar întâlnită, de ştanţare şi batere la rece. Spira de aur era obţinută dintr-un lingou, martelat centimetru cu centimetru, până era transformat într-un fir lung de peste doi metri, cu o grosime relativ egală. Spiralele erau apoi rulate pe un tambur de lemn şi erau decorate cu ajutorul unor dăltiţe, afirma Barbara Deppert Lippitz.

„Rezultatul analizei capetelor ornate în relief ale spiralelor de aur, precum şi ale celor de argint de acelaşi tip, relevă imaginea unui şarpe înaripat, cu bot de lup, aşadar, un dragon. Trimiterea la stindardele dacice subliniază importanţa deosebită de simbol regal, a spiralelor de aur depuse, probabil ca ofrandă, în imediata apropiere a capitalei Sarmizegetusa Regia”, relata Barbara Deppert Lippitz.  Spiralele descoperite în siturile arheologice ar fi făcut parte din obiectele aulice, de curte, ale regilor daci, afirmau alţi istorici Vechimea lor este de circa 2.000 de ani.

Ofrandele de aur de la Germisara
11 plăcuţe din aur nativ care provin din zona Germisara se numără printre cele mai fascinante obiecte folosite în ritualurile religioase ale strămoşilor noştri. Primele opt astfel de ofrande au fost scoase la iveală în urmă cu patru decenii, în timpul săpăturilor de amenajare a craterului cu ape termale din Geoagiu.

„Sunt confecţionate din foiţe de aur de 22 de de carate, cu grosimea de un mm sau mai puţin, în tehnica Au repousse, cu ajutorul unei matrice de lemn. Şapte dintre aceste plăcuţe au fost depuse în izvorul de la Germisara ca ofrandă aduse nimfelor apelor de aici, de către persoane ce s-au vindecat îmbăindu-se în aceste ape termale. A opta plăcuţă a migrat circa 18 metri prin canalul de legătură dintre sursa de apă şi bazinul mare al complexului termal”, informau arheologii de la Muzeul din Deva. În toamna anului 2014, la aproape trei decenii de la descoperirea importantă din fostele terme de la Germisara (Geoagiu), alte trei plăcuţe votive din aur au ajuns în atenţia publicului.

O familie din judeţul Alba le-a scos la licitaţie, susţinând că au fost descoperite în Abrud, deşi au existat indicii că au aceeaşi provenienţă cu celelalte opt. Societatea Română de Arheometrie a publicat în 2015 un studiu privind analiza compoziţională plăcuţelor votive de aur scoase la licitaţie, la care au participat specialiştii de la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară «Horia Hulubei» şi de la Muzeul Naţional de Istorie a României, iar autorii cercetării afirmau că toate cele unsprezece plăcuţe (Artmark şi Germisara) sunt autentice şi au fost realizate în acelaşi atelier situat în zona Germisara, folosind acelaşi tip de aur nativ de filon extras din zăcământul Valea Morii.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate.

FOTO Imagini unice cu descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia ţinută „la secret“ timp de doi ani: matriţa antică a bijutierului din capitala Daciei

Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.