„Îţi dau una de auzi câinii în Giurgiu“ - de unde vine celebra expresie românească şi ce legătură are cu bucureştenii şi cu turmele de oi

Nimeni nu ştie încă de ce câinii latră mai mult la Giurgiu. FOTOArhivă.

Cele mai multe interpretări ale expresiei „auzi câinii în Giurgiu“ sunt violente şi se referă la o bătaie sau la o ameninţare serioasă cu bătaia. Expresia are origine literară, dar nimeni nu poate spune exact când a apărut prima dată.

O regăsim însă în opera lui Ion Luca Caragiale, din piesa „O noapte Furtunoasă“. Expresia se referă se pare la „bătaia pe care Jupân Dumitrache ar fi dat-o «bagabontului»“: „Să fi fost el aici să mă fiarbă aşa, că-i sărea ochilarii din ochi şi giubenul din cap de auzea câinii în Giurgiu“. Se spune că bătaia primită l-ar fi făcut pe acesta să ţipe aşa de tare, încât l-ar fi auzit nu numai oamenii, ci şi câinii, chiar din alt oraş. O altă explicaţie este aceea să bătaie a fost atât de puternică încât bietul „bagabond“ a ţipat de s-a auzit până la Giurgiu, scrie portalul limbaromana.md.

Din popor se pune că palma sau bătaia administrată ar fi menită trezirii din amorţeală a celui vizat, ascuţirii simţurilor acestuia. Prin exagerare, o astfel de lovitură îl poate transforma pe un individ necioplit într-un om ager la minte. Expresia este încă destul de des folosită în sudul ţării, dar acum este mai mult o sintagmă de ameninţare.  „Îţi dau una de auzi câinii în Giurgiu“ a devenit un fel de a spune cuiva să-şi bage minţile în cap, să îşi vadă de treabă.

Explicaţie mai elevată

În ultimele decenii expresia a căpătat şi o explicaţie mai elevată, deşi nou sens dat sintagmei nu este pe deplin acceptat. Potrivit ultimelor analize expresia „auzi câinii în Giurgiu“ ar fi folosită în cazul persoanelor care au un auz extrem de fin şi pot percepe sunete pe care majoritatea oamenilor nici măcar nu le disting. Expresia este considerată şi una poetică şi mai semnifică şi faptul că o persoană a auzit ceva ieşit din comun, ceva uimitor.

De ce tocmai Giurgiu

Dacă mulţi autori certifică expresia ca fiind una muntenească, alţii susţin căeste chiar din Bucureşti. Localitatea Giurgiu este în sudul Bucureştiului. Giurgiu a fost timp se secole o raia turcească.  Românii îi numeau uneori câini pe turci. Astfel expresia „a auzi câinii în Giurgiu“, se poate referi şi la planurile pe care le puteau la cale turnii şi pe care românii încercau să le zădărnicească.

O explicaţia mult mai plauzibilă şi acceptată de mai mulţi autori este aceea că turmele de oi erau scoase din ţară de turci tocmai pe la Giurgiu. În timp ce oile plecau cu vaporul, câinii însoţitori rămâneau acolo şi lătrau de mama focului după turmele lor.

În ultimii ani expresia a ajuns şi subiect de bancuri făcându-se aluzie că Giurgiu arată ca un oraş părăsit în care nu se mai întâmplă nimic. Astfel se explică de ce latră atât de mult câinii tocmai la Giurgiu. Răspunsul vine ironic: de plictiseală.

O altă explicaţie, dar pentru care nu s-au găsit dovezi este că denumirea de Giurgiu nu s-ar referi la oraşul de astăzi, ci la un munte cu acest nume, un munte cu un ecou extraordinar. De aceea se pune că „Îţi dau o plamă de auzi câinii în Giurgiu“, un fel de analogie între ecou şi ţiuitul din urechi.

Pe aceeaşi temă:

De ce vorbesc oltenii la perfectul simplu? Cum au apărut în limbajul oltenesc celebrele „făcui”, „văzui” sau „dădui” - explicaţia specialiştilor

No, de ce vorbesc ardelenii molcom? De unde vin celebrele expresii „ioi“, „tulai, Doamne!“ sau „musai“, de ce în Ardeal se bea „cafia“ şi întâlnirile sunt la „ora doi“