Soprana adolescentă care vrea să facă performanţă şi pe scenă, şi la catedră. „Voi rămâne în România“
0
Andra Stoica este elevă în clasa a XII-a la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin“ din Galaţi şi a câştigat până acum numeroase concursuri naţionale şi internaţionale de canto. Vocea sa o recomandă ca una dintre cele mai promiţătoare soprane ale următorilor ani, iar Andra munceşte intens pentru a cânta pe marile scene ale operelor din ţară şi străinătate.
Andra Stoica (18 ani), elevă în clasa a XII-a la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin“ din Galaţi, este una dintre cele mai talentate tinere soprane din România, rezultatele sale la concursurile naţionale vorbind de la sine. În 2016, a câştigat premiul I la canto la concursul „Emanuel Elenescu“ de la Piatra Neamţ, obţinând şi premiul II la concursul „George Georgescu“. Anul trecut, şi-a adjudecat premiul I la concursul naţional „Dimitrie Cucli“ şi premiul II la competiţia naţională intitulată „Miniatura Romantică“.
Tot în 2017, a punctat şi la Olimpiada Naţională de Canto, unde şi-a trecut în cont medalia de bronz. Andra ne spune că va participa şi în acest an la olimpiada chiar dacă trebuie să se pregătească pentru examenul de Bacalaureat. „Olimpiada este foarte importantă, pentru că doar acolo îţi poţi da seama cu adevărat de nivelul tău şi îţi poţi face o evaluare realistă“, ne explică adolescenta.
Talentul l-a moştenit de la mama sa, care este soprană la Teatrul Muzical „Nae Leonard“ din Galaţi. Andra a început să cânte la doar 4 ani şi jumătate, performând într-un grup folcloric din comuna gălăţeană Piscu. A obţinut atunci primul său premiu I la concursul „Perla Dunării“, dar şi multe alte premii la concursuri naţionale şi internaţionale. „Eram mică, nu conştientizam foarte bine ce se întâmplă. Urcam pe scenă, cântam şi atât. Când am început să cresc, a apărut teama de public, am început să am emoţii şi a fost mai greu“, ni se destăinuie Andra.
Cum îşi protejează vocea
Se relaxează gătind prăjituri, în timp ce cântă. Este o tehnică proprie care o amuză, dar care o şi ajută pentru a se destresa, mai ales după 4 ore de exerciţii de respirat şi vocalize, pe care le face zilnic. Cel mai greu este să îţi modifici respiraţia, pentru că la cei mai mulţi dintre noi aceasta se realizează inconştient. „Sunt exerciţii speciale de respirat pe care le fac, pentru a reţine mai mult aer în plămâni, dar şi pentru a face mai elastică diafragma, astfel încât să nu ajungi în situaţia de-a rămâne fără aer în timpul interpretării“, ne detaliază adolescenta rutina sa zilnică.
Secretul este să îţi modifici gradual respiraţia, astfel încât să reţii din ce în ce mai mult aer în plămâni, dar să respiri în mod natural, fără să te gândeşti la asta, lucru care este valabil şi la interpretarea vocală. Recunoaşte că are emoţii mari înainte de concursuri, dar a învăţat să le depăşească intrând complet în pielea personajelor pe care le interpretează. Se descarcă emoţional când iese de pe scenă şi uneori chiar plânge pentru a se elibera.
„Fără emoţii nu ai cum să cânţi. Îi ascult şi pe alţi colegi de-ai mei şi am constatat că nu transmit emoţional absolut nimic. Cântă foarte corect, dar nu transmit nimic şi asta nu e bine“, punctează olimpica. Tânăra soprană a fost nevoită să accepte o serie de privaţiuni pentru a-şi proteja vocea. De pildă, nu poate mânca rece, cum ar fi o îngheţată, decât după ce aceasta s-a încălzit destul de mult, nu poate striga cu prietenii la un concert de muzică rock, şi nici măcar apa nu o poate înghiţi pur şi simplu, ca o persoană obişnuită. Trebuie să o ţină puţin în gură, astfel încât aceasta să se încălzească şi abia apoi o înghite.
„Voi rămâne în România“
Vocea Andrei este încă în formare şi cel mai probabil la Conservator, pe care îl va urma la Iaşi sau Bucureşti, va decide ce gen de soprană va fi. Puţini ştiu că există o clasificare complexă a solistelor pentru operă. Astfel, soprana de coloratură posedă o mare uşurinţă în a parcurge contururi melodice dificile, timbrul fiind adesea „instrumentalizat“.
Soprana lirică este caracterizată printr-un timbru dulce şi mobilitate, în vreme ce soprana dramatică posedă un timbru mai penetrant. Subreta este un tip de soprană cu un timbru dulce şi delicat, de regulă existent numai la sopranele tinere (având tendinţa să se modifice odată cu vârsta). Soprana spinto se apropie de cea dramatică. Cel mai rar întâlnit tip de soprană este cea wagneriană şi presupune un volum şi un timbru foarte puternice, capabile să se producă în faţa unei orchestre de mari proporţii; numele este dat de cel al compozitorului german Richard Wagner, autor de roluri de operă foarte solicitante.
După absolvirea Conservatorului, Andra va cânta pe scena operelor din ţară, dar nu exclude şi colaborări venite din străinătate, însă nu va pleca niciodată din România. „Nu putem pleca toţi din ţară. Eu sunt mai naţionalistă de felul meu şi nu mă gândesc să locuiesc în altă parte. Voi accepta colaborări din afară, dacă voi primi propuneri, dar voi rămâne în România“, punctează olimpica.
Şi-a asumat rutina şi privaţiunile care vin cu această profesie pentru că este pasionată de ceea ce face şi nu doreşte să se oprească aici. Andra ne spune cu sinceritate că nu poţi performa la modul serios doar pe baza a ceea ce se predă în prezent la liceele de artă, ci e nevoie de mult studiu individual şi implicare serioasă din partea profesorilor pentru a face diferenţa.
Adolescenta intenţionează să şi predea canto după absolvirea Conservatorului, pentru a transmite mai departe cunoştinţele pe care le-a primit de la dascălii săi. „Vreau să înfiinţez un cor, dar îmi place mult să lucrez cu copiii şi vreau să le predau ceea ce şi eu am învăţat de la profesorii mei. Cred că este foarte important acest lucru“, ne dezvăluie tânăra soprană planurile sale de viitor.
Se încarcă comentariile...
