Paradoxul termocentralelor din România: cele existente sunt lichidate, în locul lor statul face unele noi
0Se întâmplă în mai multe zone al României, dar lucrurile sunt deja în linie dreaptă la Hunedoara, Mehedinţi şi la Galaţi, lucru confirmat deja de Ministerul Economiei, angrenat în noile afaceri prin Romgaz SA.
Un trend bizar a pus stăpânire în ultima vreme pe piaţa românească a energiei termice: vechile termocentrale deţinute de stat au intrat rând pe rând în lichidare, iar acelaşi stat investeşte în altele noi, care se vor construi de la zero (aşa numitul „greenfield”) în urma unor parteneriate public-private între Romgaz şi mari companii industriale.
„Romgaz are angrenate în acest moment investiţii la Drobeta Turnu-Severin, la Mintia, la Galaţi, cu Liberty, investiţii care sunt asumate şi pe care le vor face”, susţine Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
Lucrurile nu mai sunt aşa de bizare, însă, dacă este cercetată cu atenţie finanţarea acestor proiecte colosale. Ele vor beneficia de finanţare prin Fondul de Modernizare, la nivel naţional fiind vorba de aproximativ 6 miliarde de euro. O sumă imensă, care face, practic, ca noile termocentrale să coste foarte puţin. Mult mai puţin decât retehnologizarea celor existente care, în plus, au şi datorii uriaşe, fiind în insolvenţă.
Acesta este şi motivul pentru care, în ultimele luni, reprezentanţii statului în procesele de insolvenţă au susţinut că soluţia este falimentul şi lichidarea bătrânelor termocentrale. Aşa se întâmplă, deja, la Electrocentrale Galaţi.
Ce se va construi la Galaţi
La Galaţi lucrurile sunt clare: Electrocentrale dispare, iar Liberty Steel (combinatul siderurgic) şi Romgaz au încheiat, încă din iulie 202., un acord pentru înfiinţarea unei societăţi în comun, de tip de tip „joint venture”, pentru construirea unei termocentrale cu o putere instalată de până la 600 - 800 MW.
Scopul principal este acela de a asigura energia electrică necesară funcţionării combinatului, dar şi de a furniza energie în sistemul energetic naţional. Însă nu este clar dacă va fi valorificat cumva aburul tehnologic, însă este evident că oraşul Galaţi nu mai este un client eligibil, deoarece sistemul centralizat a fost desfiinţat acum doi ani.
În schimb, există informaţii că la fosta întreprindere de sere din vecinătatea combinatului siderurgic (acum un teren pustiit) este în pregătire un proiect european conex, care să valorifice aburul tehnologic într-un item performant de producere a legumelor.
Investiţia Liberty Steel şi Romgaz constă în construirea unei unităţi de producere a energiei electrice pe baza de gaze naturale („CCGT”), dar se ia în calcul şi construirea unor unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Potrivit estimărilor din piaţa de profil, ar urma să fie vorba de o investiţie de aproximativ 200 milioane de euro.
„Estimarea de producţie este de 350-400 MW CCGT, completat cu o sursă regenerabilă combinată de fotovoltaic şi eolian de 180 MW pe suprafaţa disponibilă de 50 de ha. Surplusul de energie neutilizat în consum curent va contribui la producţia de hidrogen (electroliză) necesară proceselor de producţie”, a precizat Romgaz.
Compania de stat a anunţat şi că va participa alături de GSP Power la construcţia unei noi centrale pe gaze cu o putere instalată de 150 de MW şi a unui parc fotovoltaic de 50 de MW, pe terenul actualei centrale de la Halânga (Mehedinţi), care nu mai funcţionează. De asemenea, mai vrea să construiască o centrală nouă pe gaze la Mintia (Hunedoara). Romgaz are în vedere parteneriate pe proiecte energetice şi cu marile companii din industria autohtonă, precum Liberty Steel Galaţi, Alro Slatina şi Chimcomplex Borzeşti.
Vă recomandăm şi:
Cum a intrat în faliment ultimul „mamut energetic” din sudul Moldovei, moştenire din Epoca de Aur
Se încarcă comentariile...
