Obicei unic și spectaculos în România: cu pomul la mormintele din cimitir, de Sfântul Ilie FOTO
0Un obicei unic în România există în partea de sud a județului Galați. În fiecare an, de Sfântul Ilie, locuitorii din satele de pe malul Lacului Brateş merg cu pomul la mormintele din cimitir pentru a da de pomană şi a-i comemora, astfel, pe cei pierduţi.
Printre cei care respectă și perpetuează tradiţia de Sfântul Ilie este artistul gălățean Paul Buţa. El este un meşter popular şi un actor pasionat de tot ceea ce înseamnă tradiţie românească autentică. Acesta a studiat obiceiul timp de peste 12 ani şi propune includerea lui în patrimoniul naţional şi al UNESCO. În zilele noastre, obiceiul privind pomul de la mormintele din cimitir se păstrează cu sfinţenie în localităţile Tuluceşti, Tătarca, Şiviţa şi Ijdileni, din judeţul Galaţi.
Sătenii și rudele venite de departe merg în dimineața zilei de Sfântul Ilie la cimitir, la mormintele celor care au decedat în ultimul an. Ei merg cu o creangă de copac de care leagă colaci modelați în anumite forme. Alături, pe mormânt se pun și alte obiecte de uz casnic, precum mătură, găleată, lighean, dar și îmbrăcăminte și încălțăminte.
„Acest pom se aşeză pe mormânt şi este ornat cu tot felul de forme din pâine, începând de la colaci, prescuri, până la pasărea sufletului, porumbei cum le spunem noi. De asemenea, se agaţă de pom haine, o oglindă, diverse obiecte de menaj, scaune, găleata cu apă, lighean”, povesteşte artistul Paul Buţa.
Localnicii spun că obiceiul este păstrat de foarte mult timp, fiind transmis din generație în generație.
„Păstrăm cu drag acest obicei, de la strămoşii noştri. În fiecare an, de Sfântul Ilie pregătim pomul, îl gătim cu tot ce trebuie, şi venim cu el la cimitir. Este o bucurie şi ne mândrim cu acest obicei”, spune o localnică.
„Am frământat aluat şi am modelat o pupăză, o scară şi porumbei. Fiecare colăcel are semnificaţia lui. Creanga este tăiată dintr-un corcoduş, iar pe el am agăţat haine, încălţăminte, produse de igienă, covor, găleată, lighean, prosop, scaun”, spune o femeie din satul Tuluceşti.
Toate obiectele care se adună în pomul dus la cimitir se dau de pomană. Asta doar după ce preotul trece pe la fiecare mormânt, îi pomeneşte pe cei morți şi binecuvântează obiectele. Pomul este o creangă mai groasă cu mai multe ramificații.
„La final, pomul rămâne legat de cruce pentru a face umbră. Este exprimarea preoţilor, dar de fapt sunt nişte crengi. Poate asta să ne ducă cu gândul că în timp, pomul respectiv a fost roditor. Obiceiul este interesant şi spectaculos. Merită să fie inclus în patrimoniul naţional, ba chiar şi în patrimoniul UNESCO”, spune Paul Buţa.
Obiceiul, studiat de specialiștii în etnografie și folclor
Pentru a studia obiceiul, mai mulţi specialiștii în etnografie și folclor din Bucureşti s-au aflat în 2022, de Sfântul Ilie, în cimitirul din satul Tuluceşti. Cercetătorii au stat de vorbă cu bătrânii satului, pentru a afla cât mai multe despre acest obicei unic.
„Nu mi-am imaginat ca la Sfântul Ilie, în miez de vară, la Tuluceşti, să existe acest tip de comemorare a strămoşilor. Este un fenomen care aduce, practic, comunitatea viilor, în lumea cimitirelor. Este plăcut că o comunitate este capabilă să îşi cinstească strămoşii cu demnitate, cu ofrande şi cu un anumit tip de fast. Reapare în mod special ramura de arbore roditor, îmbrăcată cu haine pentru răposat, dar poartă în sine şi câteva elemente din aluat care reprezintă simboluri ale despărţirii, dar şi ale unităţii. Avem pasărea, este vorba de suflet, fie că e porumbel, fie că e pupăză. Avem şi spirala, care înseamnă viaţa fără de moarte. Înseamnă această continuitate a sufletului, care face ca în aceste momente comunitatea să se reunească. Este un fenomen care uneşte comunitatea, creează acel sentiment de solidaritate umană”, susţine Doina Işfănoni, cercetător etnolog.
Obiceiul va fi introdus în patrimoniul cultural, național și mondial
Cercetarea va continua și anul acesta. Un grup de specialiști și seniori va fi prezentă în cimitirul din Tătarca, pentru a studia acest obicei.
„Vor fi în jur de 20 de persoane, invitați din Galați și județele limitrofe, dar și mai mulți seniori care au copilărit în zonă. Ei sunt dovada vie a acestui obicei unic: Pomul de Sfântul Ilie. Din nefericire, acest obicei s-a pierdut și a rămas doar în zona aceasta: Tătarca , Șivița și Tulucești. În doi-trei ani, sperăm includerea lui în patrimoniul naţional şi al UNESCO”, susține Paul Buța.
Creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe 20 iulie pe Sfântul Ilie, considerat cel care provoacă ploi torenţiale însoţite de tunete, fulgere şi grindină. Peste 142.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sf. Ilie.
Se încarcă comentariile...
