Cum se „previne“ rivalitatea dintre fraţi. Compararea, cea mai gravă eroare pe care o pot face părinţii

Discuţiile şi certurile între fraţi nu sunt o noutate în familiile cu mai mulţi copii. Sunt considerate normale şi o etapă firească din dezvoltarea copiilor. În momentul în care s-a născut cel de-al doilea copil încep şi problemele. Există însă şi soluţii, care să-i ajute pe cei mici să se înţeleagă mai bine între ei.

Rivalitatea dintre fraţi se poate manifesta pe toată durata copilăriei şi poate fi foarte stresantă, dar mai ales frustrantă pentru părinţi. Competiţia apare pentru că fiecare copil vrea să fie unic şi special în faţa părinţilor. Există falsa impresie că celălalt frate este motivul pentru care nu se bucură de întreaga atenţie din partea părinţilor.

Importanţa fraţilor mai mari

Psihologii sunt de părere că influenţa fraţilor mai mari este extrem de importantă. Nici nu contează diferenţa de vârstă sau de sex între fraţi. Timpul petrecut alături de un frate sau o soră mai mare are, în final, un rol important în dezvoltarea socială şi emoţională a celui mic. Iar o relaţie pozitivă, de afecţiune şi respect reciproc, va avea o influenţă la fel de mare ca relaţia cu părinţii. De exemplu, un copil care se joacă acasă cu fraţii, va petrece mai puţin timp căutând prieteni, interacţiunea socială fiind mai uşor experimentată alături de fratele sau sora mai mare.

Factorii care contribuie la rivalitatea dintre fraţi:

• copilul cel mare poate fi copleşit de responsabilităţi
• copii simt că primesc atenşie şi responsabilităţi în cantităţi inegale de la părinţi
• sexul, un frate poate să simtă frustare pentru că unul dintre părinţi este mai dragut cu sora cea mica
• vâsta, în funcţie de cât de mult se pot juca împreună
• fiecare copil se află într-o competiţie pentru a define cine sunt ca indivizi şi vor să arate ce lucruri îi diferenţiază de fraţii lor

Şi părinţii fac greşeli care conduc la apariţia geloziei între copii. Cele mai comune sunt faptul că dă naştere unei competiţii prin faptul că îi lasă să desfăşoară aceleaşi activităţi. Fie că vorbim de un sport sau de învăţarea unui instrument muzical, doi copii nu sunt la fel. Unul dintre ei va fi mai puţin talentat şi astfel va deveni gelos pe copilul mai talentat. Niciodată doi copii nu vor avea aceleaşi abilităţi şi talente.

O altă greşeală, care îşi pune rapid şi intens amprenta asupra copiilor este compararea fraţilor. Indiferent de domeniul despre care vorbim, social, educaţional, sportiv, şcolar, comparaţiile plasează un copil înaintea celuilalt şi astfel se creează ierarhii. Acest lucru duce însă doar la resentimente. Nu numai că cel mic va avea o stimă de sine scăzută, simţindu-se inferior celorlalţi, dar cel mai grav este că acest discurs negativ îl va avea tot timpul în mintea lui.

Pentru a veni în ajutorul celor mici este indicat să încurajăm competiţia dar numai în ceea ce priveşte evoluţia fiecăruia dintre fraţi, în raport cu sine însuşi. Specialiştii recomandă să le dezvoltăm spiritul de parteneriat, să îi învăţăm să împartă şi să îi orientăm către un scop comun.