Cum ne bagă în mormânt sărmăluţele, friptura şi piftiile. Greşelile grave pe care le fac românii în privinţa mâncărurilor tradiţionale

Românii s-au obişnuit să mănânce gras şi condimentat şi, pe deasupra, să consume şi băuturi alcoolice, pe considerentul că nu li se poate întâmpla nimic rău, pentru că aşa mâncau şi strămoşii noştri. Nimic mai greşit. Secţiile de gastroenterologie sunt pline de oameni care au exagerat cu tot soiul de combinaţii de mâncăruri, până au ajuns să facă ulcer, pancreatită acută sau afecţiuni grave ale vezicii biliare.

Bucătăria tradiţională românească este destul de complicată, comparativ cu alte ţări, iar modul în care se gătesc mâncărurile îi aduce pe mulţi români pe masa de operaţie. Majoritatea gospodinelor au învăţat să facă sosurile cu ceapă prăjită, dar şi cu ulei şi făină, adică tradiţionalul rântaş. S-a ajuns chiar ca mulţi români să folosească rântaşul şi la ciorbe, lucru deloc sănătos, în special pentru stomac.

”Carnea prăjită în ulei contribuie la creşterea acidului din stomac şi îngreunează digestia. Preparatele extrem de condimentate, cu foarte multă grăsime, cum ar fi cârnaţii sau murăturile, pot produce la nivelul aparatului digestiv diverse tulburări. Datorită grăsimilor, pot apare gastrita, ulcerul şi afecţiuni ale fierii”, explică Magdalena Moroşanu, medic nutriţionist.

Combinaţia de alcool la o masă încărcată cu grăsimi poate să ducă chiar la pancreatită. În ultimii ani, conaţionalii noştri s-au obişnuit să gătească şi mâncăruri din alte părţi ale lumii, care nu întotdeuna sunt prietenoase cu stomacul şi intestinele.

Fructele-înainte sau după masă?

Mulţi dintre noi consumă fructele înainte de masă, când ele trebuie mâncate, de fapt, ca desert, pentru aportul de fibre alimentare cu rol important în digestie, dar şi pentru prevenţia cancerului de colon, care este frecvent întâlnit.

Lucrurile sunt, de fapt, foarte simple. Fructele consumate după masă asigură o digestie completă a alimentelor, dar şi funcţionarea normală a intestinelor.

Există şi mitul apei carbogazoase sau minerale, cum i se mai spune, conform căruia ar fi mai sănătos să bem apă plată. ”Nu există niciun argument plauzibil, conform căruia apa minerală nu ar fi sănătoasă pentru organism. Nici cei care suferă de boli gastrointestinale nu au de ce să îşi facă griji în această privinţă, pentru că gazul din apa minerală se neutralizează cu acidul din stomac şi se elimină sub formă de dioxid de carbon”, declară Magdalena Moroşanu.

Există mâncăruri gătite tradiţional româneşte şi care, fără să ştim, ne aduc mai devreme sau mai târziu pe patul de spital. Un exemplu ar fi răcitura, gătită cu carne grasă şi usturoi, combinaţie ce poate declanşa o colică biliară, greţuri, vărsături şi dureri de cap.

”Usturoiul crud are capacitatea de a contracta vezicula biliară şi poate declanşa o criză abdominală”, detalizează nutriţionistul Magdalena Moroşanu.

Cu ce te pot alege dacă consumi băuturi alcoolice pe stomacul gol

Sarmalale sau fripturile foarte grase, dar şi cârnăciorii cu varză călită stau mult în stomac până sunt digerate şi, în consecinţă, îl forţează foarte mult. Se generează astfel o secreţie masivă de sucuri digestive, ce poate declanşa crize ale veziculei biliare, dar şi secreţia fermenţilor pancreatici.

Este de domeniul evidenţei că românii nu vor renunţa la mâncărurile tradiţionale, dar pot schimba însă modul lor de preparare, astfel încât să nu ajungă la spital.

”Să prepare mâncărurile traditionale fără prăjeli şi rântaş, să nu consume condimente pe stomacul gol, cum ar fi ardeiul iute sau piperul, pentru că sunt puternic iritanţi ai mucoasei gastrice. Am avut pacienţi care au făcut ulcerul duodenal pentru că au consumat condimente pe stomacul gol. Şi băuturile alcoolice consumate pe stomacul gol pot declanşa gastrite sau ulcere”, explică Magdalena Moroşanu.

Au existat cazuri de persoane care au murit după ce au mâncat sarmale, friptură sau răcitură în exces, deoarece au dezvoltat o afecţiune numită pancreatită acută. Se produce practic un atac asupra pancreasului prin propriile sale secreţii, culminând cu ceea ce se numeşte autodigestia glandei.

Ca idee, o ciorbă de carne de porc foarte grasă, la felul doi o porţie de sărmăluţe cu smântână grasă, iar la felul trei o friptură de porc cu varză călită sau cârnăciori cu varză călită, la care se adaugă şi câteva pahare de vin, suprasolicită toate funcţiile digestive a organismului, ce culminează cu afecţiuni extrem de grave.

Deşi s-ar putea crede că această combinaţie de mâncăruri este întâlnită mai ales la nunţi sau botezuri, mulţi români mănâncă astfel în fiecare zi, expunându-se fără să ştie la riscul unor boli grave.