Conacul în care s-a decis Unirea Principatelor, restaurat. Casa boierească de la Mânjina, Galați, a fost și sediu de CAP
0Conacul lui Costache Negri din judeţul Galaţi, în care s-a decis unirea Moldovei cu Ţara Românească, va fi restaurat cu bani de la Ministerul Culturii. A fost sediu de CAP, apoi muzeu.
Institutul Național al Patrimoniului, din cadrul Ministerului Culturii, a declarat câștigător proiectul de consolidare, restaurare și reabilitare a Casei Memoriale Costache Negri (Conacul de la Mânjina), acesta fiind inclus pe lista de investiții. Valoarea acesteia se ridică peste 4,4 milioane de lei.
„Este o veste extraordinară, pentru că vom reuși astfel să redăm strălucirea de altădată a Conacului de la Mânjina, acolo unde aveau loc întâlnirile de taină ale generaţiei care a făcut posibilă Unirea Principatelor”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Oaspeți de seamă la conacul lui Costache Negri
Conacul lui Costache Negri din judeţul Galaţi a fost construit la începutul secolului XIX şi a devenit muzeu în anul 1968. Clădirea a avut oaspeţi personalităţi de seamă precum: Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza.
Conacul se află în comuna Costache Negri (fostă Mânjina) din judeţul Galaţi, la aproximativ 40 de kilometri de oraşul Galaţi. În clădirea fostului deputat, pârcălab şi diplomat pe lângă curţile europene, aveau loc întâlnirile de taină ale generaţiei care au făcut posibilă Unirea Principatelor. Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza erau invitaţi frecvenţi ai conacului.
Reşedinţa de la Mânjina avea un teren de 16.422 metri pătraţi, construcţia veche în suprafaţă de 294 mp, precum şi anexe şi garduri. Suprafaţa casei, raportată la casele ţărăneşti existente la începutul secolului al XIX-lea, denotă că era cu adevărat o reşedinţă boierească. Conacul era construit în stilul unei locuinţe ţărăneşti din Moldova.
Transformat în sediu C.A.P după colectivizare
Costache Negri a murit la vârsta 64 de ani, pe 28 septembrie 1876. În iulie 1914, regele Ferdinand a semnat decretul prin care conacul a primit numele de „Costache Negri”. Salvarea casei de la Mânjina a preocupat Preşedinţia Consiliului de Miniştri de atunci. S-a alocat suma de 500.000 lei către Prefectura judeţului Covurlui, pentru cumpărarea casei lui Costache Negri de la Mânjina.
Lucrurile au stagnat deoarece se apropia războiul. Regimul comunist, instaurat la 6 martie 1945, nu a mai îngăduit recunoaşterea străduinţelor lui Negri, casa de la Mânjina devenind după colectivizare, ca multe alte conace, sediul C.A.P-ului din comună. De abia la 2 iunie 1968, cu ocazia aniversării a 120 de ani de la Revoluţia din 1848, imobilul a fost amenajat ca muzeu, deschizându-se Casa memorială Costache Negri.
În anul 1943, clădirea a fost declarată monument istoric şi s-a luat hotărârea de a fi transformată în muzeu. De abia în 1968, conacul familiei lui Costache Negri devine muzeu. În cele şapte săli ale conacului se regăsesc mobilier şi piese de artă decorativă, din renumite stiluri europene, ce erau la modă în saloanele boiereşti din perioadă. Sunt expuse şi bunuri culturale, cu valoare memorială, legate de personalităţi precum: Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza.
De-alungul anilor, conacul a fost afectat de inundaţiile din localitate. De asemenea, hruba casei, folosită în perioada paşoptistă ca loc de refugiu, este şi ea degradată. Ultimele reparaţii serioase s-au făcut în 1996. Aşadar, Conacul „Costache Negri” are nevoie mai mult decât oricând de lucrări de consolidare, restaurare şi reabilitare.
Se încarcă comentariile...
