Meteoritul în vârstă de peste 20 de milioane de ani. A căzut în Rusia, iar bucăţi din el se află şi în colecţii din România

Meteoritul a căzut în zona Siberiei, în 1947-Fragment din meteorit

Analizele chimice au fost cele care au determinat vârsta meteoritului, respectiv timpul de expunere la radiaţii cosmice.

În dimineaţa de 12 februarie 1947, avut loc unul dintre cele mai spectaculoase fenomene extraterestre, după ce un meteorit cu o masă de peste 100 de tone a intrat în atmosfera Pământului şi a luat contact cu solul.

Fenomenul s-a produs în lanţul muntos siberian Sikhote-Alin, din Rusia, practic în Siberia, la aproximativ 500 de kilometri de Vladivostok.

Cei care au studiat fenomenul spun că meteoritul a avut 23 de tone la contactul cu solul, la o viteză de 14 km/secundă şi a lăsat în urma sa un nor de fum pe o lungime de peste 30 de kilometri. Meteoritul a fost denumit după numele locului unde a căzut, Sikhote-Alin, şi nu a făcut victime, întrucât zona era nelocuită.

Specialiştii au numărat peste 100 de cratere, mai mici şi mai mari, iar o bucată din meteorit, de nici jumătate de kilogram, se află în proprietatea Muzeului de Ştiinţe ale Naturii din Vrancea.

Obiectul (foto)  a fost dăruit de către Academia de Ştiinţe a fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste (URSS).

„Pe 12 februarie 1947, la orele 10.30, în Munţii Sikhote - Alin a fost observat cel mai mare impact meteoritic din istoria recentă. În timpul deplasării prin atmosfera terestră au avut loc mai multe explozii iar fragmentele meteoritului au generat 106 cratere de impact. La nivelul solului, impactul a fost sub forma unei ploi meteoritice. Craterele de impact s-au format într-o zonă nelocuită, de taiga, aflată la 25 mile de localitatea Novopoltavka. Cel mai mare crater a avut un diametru de 26,5 m şi o adâncime de 6 m. Exploziile din atmosferă au putut fi văzute de la o distanţă de peste 300 km, fiind impactul meteoritic cu cel mai mare număr de observatori. Fenomenul luminos este caracterizat ca având o intensitate mai mare decât lumina Soarelui”, potrivit profesorul de geografie Răvan Săcrieru.

Martori ai evenimentului

Impactul meteorit a fost descris de zeci de martori oculari, dar cea mai bună reprezentare i-a aparţinut artistului rus Piotr Ivanovich Medvedev, care a capturat evenimentul într-o pictura în ulei.

Acesta a surprins de la fereastra casei sale „mingea de foc” care s-a prăbuşit într-o pădure. Pictorul a transpus-o imediat într-un tablou care se află expus la Moscova. De altfel, pictura a devenit celebră în Rusia, devenind model pentru marca de ştampilă emisă de autorităţile sovietice la aniversarea din 1957, când s-au împlinit zece ani de la impactul meteoritului.

Autorităţile au organizat expediţii ştiinţifice, peste 8.500 de fragmentele meteoritului fiind recuperate într-un interval de trei ani.

Meteoritul donat Muzeului Vrancei a fost studiat la Facultatea de Geologie din cadrul Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, unde s-a stabilit că acesta este alcătuit în proporţie de 93% din fier, 5,9% nichel, 0,42% cobalt, 0,46% fosfor, 0,28% sulf, precum şi germanium şi iridium.

Analizele chimice au permis determinarea vârstei meteoritului, aproximativ 20 de milioane de ani, care reprezintă timpul de expunere la radiaţii cosmice.

„Pe suprafaţa acestuia se observă foarte bine crusta de topire formată în timpul parcurgerii atmosferei terestre. Aceasta cuprinde urme ale acţiunii curenţilor atmosferici, asemănătoare cu urmele unor degete. Toate acestea sunt semne distinctive clare în identificarea meteoriţilor în general. Importanţa ştiinţifică derivă din grupa chimică în care se încadrează. Este singurul meteorit din grupa chimică IIB din România. Alcătuirea chimică a meteoritului ne permite realizarea unei comparaţii cu nucleul Terrei. Se ajunge astfel al explicarea provenienţei meteoritului, respectiv dezintegrarea unor corpuri cereşti asemănătoare prin structură cu planeta noastră”, potrivit profesorul Răzvan Săcrieru.

În lume sunt mai mulţi colecţionari de meteoriţi, iar periodic case mari de licitaţii organizează licitaţii speciale, având în vedere valoarea ştiinţifică, dar mai ales raritatea lor.

Un meteorit din lanţul muntos siberian Sikhote-Alin, căzut în URSS în 1947, a fost adjudecat cu 2.000 de euro la o licitaţie specială organizată la celebra sală Drouot din Paris, după ce evaluarea sa a fost cifrată la 500 de euro.