FOTO „Pe aici nu se trece!“: rachetele antigrindină au salvat ceremonialul de la Mărăşeşti
0
Duminică seara, la Mărăşeşti, distinşii invitaţi au scăpat „la mustaţă“ de o furtună puternică. În aceeaşi seară, la aceeaşi oră, în zonă s-au folosit rachetele antigrindină.
Duminică, 6 august, a fost o zi de vară caniculară, care nu anunţa nimic spectaculos din punct de vedere meteorologic în estul ţării, prognozele indicând posibilitatea ca abia de luni să se strice vremea.
Spre seară însă, în judeţul Vrancea s-a pornit aproape din senin o furtună care le-a dat mari emoţii autorităţilor, mai cu seamă că la Mărăşeşti urma să se comemoreze “Centenarul Marelui Război”, o manifestare plină de invitaţi de seamă. Vorbim de preşedintele României, Klaus Iohannis, primul ministru Mihai Tudose, şefii celor două camere ale Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, miniştri, parlamentari, diplomaţi etc.
În curtea somptuosului Mausoleu de la Mărăşeşti se aflau alţi 5.000 de oameni, aduşi de primari din judeţ, toţi cu ochii pe cerul care se întuneca şi anunţa o iminentă ploaie, cel mai probabil cu grindină.
Unde e cercelul?
Covorul roşu pregătit pentru înalţii oaspeţi a fost luat de vânt, iar organizatorii, ca să salveze situaţia, au hotărât să-l prindă cu şuruburi în pământ (foto), pe aleea din faţa Mausoleului.
În timpul unui vânt puternic, care a durat în jur de 20 de minute, şi care părea că se transformă într-o furtună, lidera USR, Clotilde Armand (foto) a căutat de zor în pietriş, ţinându-şi cu o mână pălăria de pe cap, cercelul care i-a zburat din ureche. “E vânt mult şi cercelul meu s-a dus”, spunea oarecum distrată franţuzoaică venită la ceremonie cu soţul şi trei dintre copiii ei.
În acelaşi timp, la Focşani, în Piaţa Unirii, unde avea să înceapă un alt spectacol în memoria eroilor, un panou din metal pe care erau prinse mai multe bannere a fost pus la pământ de vânt, lipsind puţin ca acesta să lovească micuţii care se jucau în centrul civic (foto).
Petre Daea, la datorie pe frontul atmosferic
Ministrul Agriculturii, aflat la rândul său în zona oficială la manifestările de la Mărăşeşti, şi-a adus aminte de îndemnul eroilor de acum un secol, care au spus la Mărăşeşti “Pe aici nu se trecea”. Adică a cerut intervenţia cu rachete antigrindină, lucru pe care l-a recunoscut într-un interviu dat la faţa locului pentru un post de televiziune. “Mă uitam la vreme şi îmi transmitea generalul care comandă unitatea antigrindină că nu a putut interveni. Uitându-mă la nori, cred că acum ar trebui intervenit”, spunea ministrul Agriculturii, Petre Daea, cu puţin timp înainte de ora 19.00.
Şi într-adevăr, conform unei informări de presă, făcută după două zile de la eveniment de Ministerul Agriculturii, se precizează că duminică seara s-au folosit rachete antigrindină.
“Primele celule convective asupra cărora s-a intervenit au pătruns în zona de intervenţie în data de 6 august, la ora 18:34, în zona de protecţie a Punctului de Lansare Poiana, acolo unde greloanele de grindină erau de aproximativ 2 cm. În intervalul 18.34 şi 19.06 s-a intervenit asupra celulelor convective care prezentau potenţial de grindină cu 19 rachete antigrindină, evitându-se căderile de grindină care ar fi produs pagube asupra culturilor agricole cu înaltă valoare economică”, se arată în comunicatul Ministerului Agriculturii.
Prin urmare, în seara de duminică, în preajma orei 20.00, când au debutat manifestările, norii de grindină fuseseră deja loviţi cu rachetele antigrindină, iar avioanele F16 au putut survola deasupra Mausoleului.
CE SUNT RACHETELE ANTIGRINDINĂ
Deşi multi agricultori consideră că rachetele antigridină alungă şi ploaia împreună cu grindina, specialiştii spun că, din contră, acest procedeu chiar aduce ploaia în zonă. „Combaterea grindinei folosind ca agent de însămânţare a norilor iodura de argint este o tehnologie folosită cu succes în multe alte ţări, nefiind asociată în nici un caz cu apariţia secetei. Prin intervenţii active în atmosferă, în norii cu risc major de grindină se trimit vectori purtători de iodură de argint care, prin reacţie, produc nuclee de condensare artificială. Această modificare determină un proces de precipitare a vaporilor de apă din nor şi se elimină astfel pericolul producerii de grindină, iar masa de apă din nor se uniformizează şi cade, sub formă de ploaie, pe o suprafaţă mai mare”, se arată într-un răspuns al Ministerului Agriculturii la solicitarea Mediafax.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
