Detalii picante de la nunta liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu: un picnic la iarbă verde cu 100.000 de invitaţi

Nunta din Crângul Petreşti     Foto din arhiva lui Eleodorus Enachescu

În urmă cu 90 de ani, Focşaniul a găzduit un eveniment de cea mai mare amploare, neegalat până în zilele de astăzi, la care au participat 100.000 de oameni. Este vorba despre nunta lui Corneliu Zelea Codreanu.

Liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu nu s-a bucurat de o apreciere prea mare în rândul vrâncenilor, aşa cum s-a întâmplat în restul ţării. Asta poate şi pentru că la Focşani era la acea vreme un puternic curent liberal, unde mişcarea naţionalistă pe care o conducea nu avea sorţi de izbândă.

De altfel, „căpitanul” vorbeşte în memoriile sale despre acest lucru. „Focşanii erau cea mai puternică citadelă liberală din ţară. Din acel oraş erau trei miniştri în guvern: G-ral Vatoianu, N. N. Saveanu şi Chirculescu. Era singurul loc din ţară unde mişcarea naţională nu prinsese. Încercările noastre de a face ceva dăduseră greş. Acolo nu aveam pe nimeni. Era doar D-na Tita Pavelescu, o veche naţionalistă, cu foaia «Santinela», care semăna în pustiu”, povesteşte Corneliu Zelea Codreanu despre Focşanii anilor 1925.

Cu toate acestea, şeful legionarilor a hotărât ca nunta sa cu Elena Ilinoiu să o facă la Focşani, loc ales nu întâmplător. Aici, în acelaşi an, a avut loc începutul procesul său în celebrul caz al asasinării prefectului de Iaşi, Constantin Manciu, la finalul căruia a fost achitat.

Exerciţiu de imagine

Căsătoria dintre Corneliu Zelea Codreanu şi Elena Ilinoiu, fiica unui funcţionar de la Căile Ferate, a avut loc pe data de 14 iunie 1925, în Crângul Petreşti, naşii cuplului fiind familia generalului medic Ion Macridescu, devenit ulterior membru în Senatul Legionar.

Niciunul dintre miri nu aveau legături cu zona Vrancei, dar evenimentul s-a dorit a fi un exerciţiu de imagine. Iar acest lucru reiese şi din memoriile lăsate de Zelea Codreanu, în cartea sa “Pentru legionari”:

“Am plecat la Focşani cu mama mea, tatăl meu, fraţii, surorile, mireasa şi socrii. Ajunşi acolo, am fost găzduiţi de Generalul Macridescu. Acolo a venit, seara, comitetul de organizare al nunţii şi ne-a spus că totul este aranjat şi că din celelalte oraşe sosiseră peste 30.000 oameni, cari fuseseră încartiruiţi cu toţii, şi că vor mai sosi în timpul nopţii. Că toată lumea din Focşani primeşte cu plăcere să găzduiască pe oaspeţi. A doua zi dimineaţa, mi s-a adus un cal – aşa era programul – şi după ce am trecut călare pe la casa miresei, am pornit în capul unei coloane afară din oraş, la Crâng. Pe marginile şoselei, de o parte şi de alta, era lume, prin copaci erau copii, iar pe şosea veneau în urma mea naşii, în trăsuri ornate, în frunte cu profesorul Cuza şi Generalul Macridescu, Hristache Solomon, Col. Blezu, Col. Cambureanu, Tudoroncescu, Georgică Niculescu, Maior Băgulescu şi alţii. Venea apoi carul miresei cu şase boi, împodobit cu flori. Apoi alte care ale nuntaşilor”, povesteşte Corneliu Zelea Codreanu.

Autorităţile au numărat 2.300 de căruţe, trăsuri şi automobile, iar toată lumea era îmbrăcată în costume populare, inclusiv mirii. Nunta s-a oficiat în Crângul Petreşti, pe o estradă de scânduri pregătită special, în prezenţa a 100.000 de oameni care după slujba religioasă au dansat şi petrecut ore în şir. Toată lumea s-a simţit ca la picnic, mesele fiind întinse pe iarbă, iar fiecare mânca ce şi-a adus de acasă.

“Fiecare îşi adusese de mâncare, iar focşănenii avuseseră grije şi pentru lumea venită din alte părţi. Toată această desfăşurare de costume naţionale, de care româneşti, de viaţă şi de entuziasm, a fost filmată”, a lăsat scris în memoriile sale Corneliu Zelea Codreanu.

Filmul de la nuntă nu s-a păstrat, atât originalul, cât şi copia fiind confiscate de autorităţi şi distruse.

Este de menţionat că atât Corneliu Zelea Codreanu, cât şi Elena Ilinoiu au purtat pe cap pirostrii cu crucea în creştet şi svastica pe frunte.

La aproape două luni după nuntă, în cinstea evenimentului, Corneliu Zelea Codreanu a făcut apel la locuitorii din judeţul Putna să vină la Focşani să le boteze băieţii cu numele de Corneliu. Peste 200 de familii s-au înscris pentru eveniment, dar Guvernul a decretat stare de asediu în oraş şi a împiedicat evenimentul, familia Codreanu reuşind totuşi, cu toate impedimentele puse de autorităţi, să boteze 100 de copii la Slobozia Ciorăşti.

Şi astăzi mai sunt în viaţă bărbaţi care poartă numele Corneliu, care au 90 de ani. Unul dintre ei este Corneliu Miu, din comuna Răstoaca, care într-un serial legat de colectivizarea în Vrancea ne-a mărturisit că a suferit mult în puşcăriile comuniste, unul dintre motive fiind faptul că era considerat legionar prin prisma faptului că fusese botezat de Zelea Codreanu.

Candidat la Focşani

În anul următor după nuntă, în 1926, sperând că a reuşit să prindă la public, Corneliu Zelea Codreanu a candidat pentru un post de deputat la Focşani din partea Ligii Apărării Naţional-Creştine, partid politic de orientare naţionalistă şi antisemită din România, condus de A.C. Cuza.

„În urma unei scrisori a profesorului Paulescu şi a intervenţiei Generalului Macridescu, m-am hotărât să candidez la Focşani. Iată-mă deci în cea mai dezgustătoare şi mai nedorită situaţie: mergând să cerşesc voturi pentru mine. Unde! În mijlocul mulţimii, care, tocmai în momentul în care ar fi trebuit să fie stăpânită de cele mai sfinte sentimente, fiind vorba de ţara şi de viitorul ei, e buimăcită de băutura oferită din belşug de către agenţii electorali şi stăpânită de patimile dezlănţuite de duhul rău al politicienilor. Se coboară, în aceste momente, peste viaţa liniştită şi curată a satelor, valurile pline de infecţie ale politicianismului. În ţară întreaga se întinde iadul. Din acest iad iese conducerea pentru un an, doi, trei sau patru, a unei ţări”, scrie Corneliu Zelea Codreanu în memoriile sale.

"Căpitanul" nu a reuşit să pătrundă în Parlament, punând acest eşec pe piedicile puse de autorităţi.