Cum i-a scos din minţi marele savant Spiru Haret pe ţăranii împroprietăriţi de Cuza. Procesul care i-a lăsat fără pământ
0
Marele savant Spiru Haret a fost angajat de către un moşier, în 1893, să-i hotărnicească proprietatea, iar în urma procesului ţăranii au pierdut 200 de hectare de pământ.
Dacă în prezent s-a iscat o adevărată isterie printre demnitari pentru faptele ce li se atribuie sau li se vor imputa, dacă avem în vedere cazul retrocedărilor de pământuri de la Autoritatea de Restituire a Proprietăţilor, şi în trecut personalităţi care sunt considerate adevărate simboluri naţionale erau acuzate de fapte grave, precum fals, corupţie etc.
Un exemplu a fost si Spiru Haret, o mare personalitate, matematician, pedagog şi om politic, omul căruia România interbelică îi datora stabilitatea, prosperitatea şi modelul de ministru care este dorit şi azi să pună ordine într-un domeniu atât de capricios şi sensibil cum este învăţământul.
Spiru Haret era zugrăvit în culori destul de sumbre şi pus la zid de către locuitorii unor sate din actualul judeţ Vrancea, anume Pufeşti şi Ciorani. Haret a fost angajat de către un moşier, în 1893, să-i hotărnicească proprietatea.
La această lucrare inginerul Spiru Haret a apreciat că sătenii îi furaseră boierului aproape două sute de hectare de teren, iar boierul s-a hotărât să recupereze în instanţă acest pământ de la ţărani, oameni simpli împroprietăriţi de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 1864.
Acuzaţi de tulburare în posesie, ţăranii s-au aparat cu înverşunare, susţinând că inginerul Spiru Haret a făcut o eroare, iar planul grafic redactat de acesta era total greşit atât în formă, cât şi în calculul suprafeţelor.
Doar că Spiru Haret era un savant şi nu putea face confuzii în domenii pe care le stăpânea admirabil ca matematică sau desenul tehnic, cu atât mai mult cu cât a avut la dispoziţie alte două planuri mai vechi, considerate de autorităţi corect întocmite.
Boierul, tot boier
Procesul s-a judecat, hotărârea s-a dat în jurul anului 1900 în favoarea boierului, contribuind la acest lucru şi harta lui Haret precum şi reputaţia acestuia.
“Sătenii au fost obligaţi să cedeze cele aproape două sute de hectare şi să plătească cheltuieli de judecată. Motivaţia instanţei a fost simplă, inspirată şi credibilă. Toate planurile existente, trei la număr, privind acea moşie aflată în litigiu erau corecte, singura diferenţă reprezentând-o cursul râului Siret care şi-a schimbat traseul în anii vizaţi de proces de mai multe ori, astfel încât toate reprezentările grafice existente, inclusiv cea a lui Haret, erau corecte şi conforme cu realitatea la momentul întocmirii lor, indiferent dacă primele îi avantajau pe săteni, iar cea a lui Haret, pe boier”, spune istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea.
De altfel, Spiru Haret a fost primul doctor în matematică din ţara noastră. El a fost considerat cel mai mare reformator al şcolii româneşti din secolul al XIX-lea. A urmărit, de asemenea, ridicarea nivelului material şi cultural al satului, prin activitatea extraşcolară a învăţătorilor.
Cel mai bun ministru al Educaţiei
Ca ministru, şi-a pus în aplicare planul de reorganizare a învăţământului pe noi baze, ţinând cont de condiţiile concrete sociale şi economice din România sfârşitului de secol XIX, când economia românească trecea de la caracterul preponderent agrar la o economie care se dorea bazată pe industrializare. Spiru Haret a iniţiat reforma învăţământului secundar şi superior în 1898 şi pe cea a învăţământului profesional în 1899.
Liceul era prevăzut cu opt clase şi trei secţii, reală, modernă şi clasică, având două cicluri, superior şi inferior. S-au înfiinţat seminarele pedagogice pe lângă fiecare universitate, cu scopul de a asigura perfecţionarea profesorilor şi a învăţătorilor, prin conferinţe, publicaţii şi schimburi de experienţă.
A apărut senatul universitar, format din rectori, decani şi profesori de la fiecare specialitate, fiind promovată autonomia universitară. Învăţământul primar a devenit obligatoriu, iar studiul se făcea după aceeaşi programă şcolară, atât la sate cât şi la oraşe.
Prin învăţământul profesional se urmărea pregătirea de tehnicieni şi meseriaşi necesari economiei. În acest sens, s-au luat măsuri pentru răspândirea şcolilor elementare meşteşugăreşti în mediul rural.
Se încarcă comentariile...
