Cum a murit domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Tratamentul pe care-l pregătea soţia sa a fost refuzat de medici

0
0
Cuza FOTO wikipedia
Morm├óntul lui Alexandru Ioan Cuza, de la Biserica Trei Ierarhi din Ia┼či

Principele care a reformat ┼úara ├«n vremuri grele a murit ├«n exil, dup─â ce a fost for┼úat s─â abdice ┼či s─â p─âr─âseasc─â ┼úara de c─âtre membrii ÔÇ×Coali┼úiei potrivniceÔÇŁ.

N─âscut ├«n 1820, la B├órlad, Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite ┼či al statului na┼úional Rom├ónia. For┼úat s─â abdice ├«n 1866, dup─â ┼čapte ani de domnie, Alexandru Ioan Cuza a luat calea str─âin─ât─â┼úii.

Timp de un an ┼či jum─âtate a locuit la Paris, iar ├«n toamna anului 1867 se mut─â la Oberd├Âbling, aproape de Viena. Trei ani mai t├órziu, la indica┼úiile medicului, Cuza alege s─â tr─âiasc─â la Floren┼úa, ├«n Italia. Suferind de o boal─â de pl─âm├óni, c─âreia nu a reu┼čit s─â-i de cap ├«n Italia, anul 1971 ├«l g─âse┼čte pe principe ├«n sta┼úiunile balneare din Austria.

├Än tot acest exil a┬á ├«ncercat s─â revin─â ├«n patrie ca persoana privat─â, dar Consiliul de Mini┼čtri a refuzat s─â-i acorde permis de intrare ├«n ┼úar─â.

├Än mai 1873, sec─âtuit de boal─â, se stabile┼čte la Heidelberg, ├«n Germania, unde voia s─â-┼či dea copiii la ┼čcoli ├«nalte, dar ┼či s─â se trateze la medicii renumi┼úi de aici. Din p─âcate, avea s─â sf├ór┼čeasc─â mai repede dec├ót se a┼čteptau to┼úi. So┼úia sa, Elena, poveste┼čte ultimele momente din via┼úa domnitorului.
ÔÇŁ├Än apropiere de Heidelberg trec├ónd printr-un tunel (Mont-Cenis), Cuza r─âci ┼či se ├«mboln─âvi. ┼×i cum era pu┼úin astmatic, pe dat─â ce sosir─âm la hotel (Europa), vroii s─â-i fac tratamentul pe care-l ┼čtiam eu. Dar prin┼úul Obolenski, care se afla acolo, ne recomand─â un medic, care, dup─â p─ârerea mea ignora sau se f─âcea c─â ignoreaz─â boala. Prescrip┼úiile lui nu mi se p─ârea de loc(!) eficace ┼či eu ├«i spuneam lui Cuza s─â schimb─âm doctorul, c─âci nu e bun de nimic. ├Äi aplicai ┼červete ude cu ap─â rece pe piept ┼či pe ceaf─â. Dup─â pu┼úin timp Cuza muriÔÇŁ.

Era data de 15 mai 1873 iar Cuza ├«mplinise de dou─â luni 53 de ani. Diploma┼úii rom├óni de la Berlin au ajutat familia s─â-l ├«mb─âls─âmeze la Heidelberg iar pe 27 mai sicriul ajunge ├«n ┼úar─â. A fost a┼čteptat de o mare de mul┼úime la Ruginoasa, format─â din ┼ú─ârani, militari, studen┼úi, dar ┼či demnitari ai ┼ú─ârii, Elena Cuza venind ├«nso┼úit─â de Vasile Alecsandri ┼či Costache Negri.

Cu acea ocazie au fost trase 21 de salve de tun, iar ├«nmorm├óntarea, de pe data de 29 mai, a fost una cuvenit─â unui fost ┼čef de stat. A fost ├«nhumat la Biserica Domneasc─â de l├óng─â Palatul domnesc de la Ruginoasa, conform dorin┼úei sale.┬á Mihail Kog─âlniceanu a spus atunci urm─âtoarele cuvinte: ÔÇŁNu gre┼čelile, ci faptele lui Cuza Vod─â i-au adus detronarea. C├ót va avea ┼úara aceasta o istorie cea mai frumoas─â pagin─â va fi aceea a lui Alexandru Ioan I.ÔÇŁ

Jurnalele vremii au consacrat largi spa┼úii la moartea lui Cuza. Ziarul ÔÇ×PoporulÔÇŁ scrie ├«n edi┼úia sa: ÔÇ×El este autorul Unirii! El este Creatorul Autonomiei depline a Statului Rom├ón; e marele reformator. Veni┼úi s─â ne ├«nchin─âm aceluia care, cu m├óini pline, a distribuit p─âm├ónt la s─âteni, libertate ┼či egalitate la to┼úi, zdrobind ├«mpilarea, re├«n─âl┼ú├ónd poporul, chem├óndu-l din nou la via┼ú─â* . Iar ÔÇ×Trompeta Carpa┼úilorÔÇŁ, surprins─â de aceast─â ┼čtire nea┼čteptat─â,comunic─â trista ┼čtire astfel: ÔÇ×Cuza Vod─â nu mai exist─â ├«n carne ┼či oase, ci numai ├«n perpetuitate istoric─â, ├«n legenda na┼úional─âÔÇŁ.

So┼úia sa, Elena, a mai supravie┼úuit ├«nc─â 36 de ani iar ├«n anul 1907 a re├«nhumat osemintele pe care le-a pus ├«ntr-o cutie din argint a┼čezat─â ├«ntr-un sicriu de stejar. ├Än timpul celui De-al Doilea R─âzboi Mondial, osemintele au fost mutate la Curtea de Arge┼č, iar doi ani mai t├órziu au fost duse la biserica Trei Ierarhi din Ia┼či.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite