Clădiri care au adăpostit figuri legendare, lăsate să se prăbuşească
0
Deşi Primăria Focşani are la îndemână instrumente care să-o oblige pe proprietari să îşi consolideze construcţiile, nu a apelat la constrângeri faţă de aceştia.
Mai multe imobile din Focşani, încadrate la categoria monumente istorice, au fost abandonate de noii proprietari şi se distrug pe zi ce trece.
Odinioară, în aceste case au locuit oameni de vază ai oraşului şi după 1990 au fost revendicate şi apoi ajunse pe mâna unor cumpărători de drepturi litigioase, oameni potenţi financiar din oraş. S-a sperat că odată ajunse la oameni cu bani, acestea le vor readuce la viaţă şi oraşul va răcăpăta din parfumul vremurilor acelea interesante.
Din păcate, au trecut foarte mulţi ani şi noii proprietari nu au pus aceste imobile în valoare şi chiar mai mult, le-au lăsat să se prăbuşească la propriu.
Pestriţă, mizerabilă şi cu geamurile sparte, casa marelui critic G. G. Longinescu din Focşani este departe de ceea ce era pe vremuri, una dintre locuinţele emblematice ale târgului Focşanilor. Încadrată drept locuinţă socială în administrarea Primăriei, casa de pe bd-ul Gării a fost locuită până nu de mai multe familii de romi.
FOTO: Casa Longinescu
Aproape de nerecunoscut, cu pereţii coşcoviţi şi cu geamurile sparte, Casa Longinescu îţi trezeşte sentimente de revoltă când vezi că locuinţa în care au luat fiinţă multe lucrări ştiinţifice în chimie a ajuns o ruină. De trei ani, Primăria spune că se va ocupa de reabilitarea ei, pentru a o transforma într-un muzeu al legendarei familii Longinescu, dar de doi ani lucrurile sunt blocate în hăţişuri birocratice.
Situată pe strada Nicolae Titulescu la numărul 6, casa dr. Kallman îţi atrage atenţia chiar şi dacă te afli pentru prima dată în zonă. Ca o Cenuşăreasă, bijuteria arhitecturală iese în evidenţă deşi are pereţii coşcoviţi, geamurile sparte şi înlocuite pe alocuri cu placaj şi cu tencuiala căzută.
FOTO: Casa Kaliman
Liniile pretenţioase ale clădirii îţi dau de înţeles că aici a locuit odinioară un mare gospodar. Mai exact, un doctor evreu, Kallman, unul dintre oamenii de vază ai oraşului de pe Milcov, la începutul secolului XX. În anii 80, clădirea care a aparţinut la începutul secolului medicului evreu a fost încadrată în categoria B a monumentelor istorice, odată cu celelalte imobile asemănătoare din zonă, tocmai pentru a nu fi demolată odată celelalte case din oraş în locul cărora au fost ridicate blocuri.
Cum proprietarul a plecat din ţară, casa a rămas părăsită mulţi ani, timp în care s-a degradat şi pe interior şi pe exterior. A fost utilizată o perioadă ca sediu pentru cabinetele medicilor de familie şi ulterior abandonată pur şi simplu, devenind pradă familiilor de romi. Casa Kallman a fost devastată de-a dreptul până în anul 2005, când a fost cumpărată de omul de afaceri focşănean Dănuţ Vicol, de la un avocat împuternicit de doctorul Kallman. De 15 ani însă, casa se degradează continuu.
În imediata vecinătate se află un alt imobil monument istoric, despre ai cărui proprietari nu se ştie nimic. Clădirea de o arhitectură deosebbită ar mai putea fi salvată dacă se intervine de urgenţă.
Casa Macridescu, aflată de pe strada Cuza VodănNr. 6, în care a fost primit atât regele Carol al II-lea, cât şi căpetenia legionarilor, Corneliu Zelea Codreanu, a aparţinut generalului Ion Macridescu. Deşi au existat acte care arată că generalul a donat casa statului român, urmaşii săi au revendicat în instanţă imobilul, apoi l-au vândut unor cumpărători de drepturi litigioase.
FOTO: Casa Macridescu
Familia afaceristului Victor Istrate este proprietara unui dintre cele două imobile în care au funcţionat până acum 15 ani Palatul Copiilor şi o grădiniţă extrem de cochetă. Noii proprietari nu s-au mai îngrijit în nici un fel să conserve clădirea, astfel că ea a devenit loc de pripas pentru boschetari şi câini vagabonzi.
FOTO: În Casa Macridescu a funcţionat Palatul Copiilor
Ferestrele au dispărut, bucăţi din gard la fel, iar apa se infiltrează prin pereţi, provocând şubrezirea lor
În perioada interbelică, clădirea de pe strada Cuza Vodă Nr. 6 a fost sediul Băncii de Scont, care s-a desfiinţat în 1948, prin naţionalizare.
Locuinţa este realizată într-un stil arhitectural românesc cu influenţe ale arhitecturii europene „care prezintă componente decorative exterioare, ancadramente şi ornamente la ferestre şi la intrarea principală, unde s-au derulat evenimente importante din viaţa familiei Macridescu, şi tot aici au avut loc o serie de întâlniri mondene ale societăţii la început de secol XX”.
Un exemplu elocvent este Casa Pruncu, care în anii 1930 era printre cele mai frumoase imobile din Focşani, iar astăzi riscă să se dărâme. Acest imobil a fost cumpărat de Statul Roman de la urmaşii celebrului antiunionist Iordache Pruncu şi amenajat pentru trebuinţele Liceului de Fete Focşani, până la construirea, după 1930, a actualului corp de clădire ce adăposteşte Colegiul Naţional „Al I Cuza”.
Unitatea de învăţământ a avut şansa în cadrul exerciţiului financdiar 2007-2014 să consolideze clădirea cu fonduri europene, ba chiar banii au stat la dispoziţia şcolii mult timp, dar s-au pierdut din cauza unui constructor care nu şi-a mai onorat contractul. Astfel că imobilul se degradează zilnic.
FOTO: Casa Pruncu
"Vechimea clădirii este impresionantă. Ea figura pe o hartă a Focşanilor Moldovei la 1855 şi cu siguranţă era construită mai devreme, poate imediat după 1827, când Iordache Pruncu s-a instalat în Focşani şi s-a căsătorit cu o localnică", spune istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.
Numărul caselor monument este însă mult mai mare, doar o mică parte dintre ele făcând obiectul unor reabilitări, chiar şi cu fonduri europene.
Primăria Focşani are la îndemână o hotărâre de consiliu local care prevede majorarea impozitelor pe clădiri şi terenuri neîngrijite cu până la 500%. Este o măsură care nu neapărat trebuie să urmărească adunarea de fonduri la bugetul local, deşi nu este un aspect de neglijat, ci să ducă schimbarea atitudinii şi determinarea unui comportament al proprietarilor acestor imobile. Legea nu a fost însă aplicată niciodată, iar imobilele pomenite aici ar putea să devină o simplă amintire în scurt timp.
Vă mai recomandăm:
Renaşterea unui imobil monument istoric. Un mare critic literar şi-a scris acolo opera de căpătâi
Se încarcă comentariile...
