Cine a fost geograful francez care a trasat harta României Mari. „Munţii Carpaţi sunt coloana vertebrală, locul unde s-a păstrat românismul“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Savantului Emmanuel De Martonne îi datorăm faimoasa hartă care a servit ca material documentar în favoarea românilor la Conferinţa de Pace de la Paris din 1918.

Născut în Franţa, pe 1 aprilie 1873, Emmanuel de Martonne a fost un geograf şi un mare prieten al României, pe care a cunoscut-o pe când avea doar 25 de ani. Era foarte bun prieten cu istoricul Pompiliu Eliade, care studiase la Paris, şi a fost impresionat de ţara noastră. A făcut un studiu riguros al geografiei României şi mai ales al Munţilor Făgăraş, pe care, impresionat de frumuseţea lor, i-a numit Alpii Transilvaniei.

Geograful francez şi-a dedicat ani din viaţă cercetării munţilor şi văilor locuite de români, publicând în perioada 1899-1933 nu mai puţin de 63 de lucrări despre România.

“El a învăţat limba română şi a reuşit mai mult decât alţii: să înţeleagă neamul românesc. A venit pentru prima dată în România în 1898, la îndemnul lui Pompiliu Eliade. I-a fost coleg şi a venit în România de la sud de Carpaţi şi a studiat zona Subcarpaţilor de câmpie. Şi-a dat doctoratul pe România la Paris. România nu fusese studiată din punct de vedere ştiinţific până la el. A studiat sudul României, dar a venit şi în Transilvania, a mers şi în Banat, şi în Moldova iar la finalul războiului a mers şi în Basarabia. Dincolo de studiul geografiei asupra României a avut şi cercetări legate de populaţie. A iniţiat ceea ce se numea geografia umană, adică cumva rădăcinile sociologiei şi antropologiei  de astăzi”, spune Ruxandra Hurezean, revista şef al Revistei clujene Sinteze.

Datorită meritelor sale, în 1912 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar din 1919 a devenit titular.

“Emmanuel de Martonne susţinuse două teze de doctorat, în litere - 1902, şi în ştiinţe - 1907, cu teme din România, de care se ataşase încă de la prima sa cercetare de teren din 1898. În 1918, în cadrul tratativelor de încheiere a păcii după Primul Război Mondial este desemnat expert al Comitetului de studii de pe lângă Conferinţa de Pace, fiind principalul autor al recomandărilor făcute, cu scrupuloasă obiectivitate, guvernului francez, privind teritoriile ce urmau să fie recunoscute României prin tratatele de pace. În semn de recunoaştere a acestor multiple merite, Academia Română îl alege membru corespondent în 1912, iar în 1919 membru de onoare”, menţionează cercetătorul Şerban Dragomirescu, de la Institutul de Geografie al Academiei Române.

martonne

Cercetătorii istoriei recunosc că în problema Transilvaniei a fost cel care a înclinat balanţa şi de la care s-a realizat actuala graniţă dintre România şi Ungaria.

“El spunea că munţii Carpaţi sunt un fel de coloană vertebrală, că în munţii Carpaţi s-a păstrat românismul şi că apele pornesc din Munţii Capaţii ca nişte vene de sânge şi în felul acesta întregesc un corp robust al unei ţări care pare să fie una dintre cele mai puternice ţări din Europa, un pilon pentru Europa în estul ei”, mai spune Ruxandra Hurezean.

Cum aminteam, savantului De Martonne îi datorăm faimoasa hartă care a servit ca material documentar în favoarea românilor la Conferinţa de Pace de la Paris.

Imagine indisponibilă

"Având în vedere experienţa sa în cea ce priveşte România, Emmanuel de Martonne a participat, ca expert, la lucrările Conferinţei de Pace de la Paris, care, ulterior, va contura frontierele Europei. Genialitatea gândirii sale e că nu s-a limitat la principiul etnic, ci a ţinut cont şi de infrastructura ţării.  Nu s-a limitat doar la latura geografiei fizice pentru a trasa frontierele. Emmanuel de Martonne a insistat pe continuitate, pe complementaritatea şi interdependenţa teritoriilor româneşti şi a propus frontiere favorabile României, care au fost, în final, acceptate", este punctul de vedere al Excelenţei Sale Michele Ramis, ambasadorul Franţei în România.

martonne

Este cel care a pus bazele Institutului Francez de Studii Înalte din Bucureşti, care se află la originea Institutului Cultural Francez de azi.

"Emmanuel de Martonne nu a fost doar un savant care a conturat frontierele ci şi un constructor de poduri între România şi Franţa, căruia îi datorăm legăturile dintre ţările noastre", a mai precizat Michele Ramis, cu ocazia unei vizite în Vrancea.

Diplomaţiei româneşti i-a fost greu după război să poată ajunge la masa tratativelor iar ţării noastre să i se recunoască statutul de ţară învingătoare

“El nu a fost trasator de frontiere, a fostcel care a gândit, a argumentat ştiinţific frontierele care au fost gândite în perioada respectivă. Un lucru care nu  se cunoaşte este faptul că Georges Clemanceau, primul ministru al Franţei, avea o antipatie care nu era secretă faţă de Brătianu şi în ziarul lui chiar critica reaua credinţă şi nesinceritatea lui Brătianu înainte şi după terminarea războiului. Emmanuel de Martonne  a jucat  un rol extraordinar de important în aşa fel încât să facă distincţia între cine era prim-ministru şi România în ansamblu ei”, potrivit  prof.univ.dr. Ioan Ianoş , de la Universitatea din Bucureşti.

Emmanuel de Martonne a  murit în Franţa, în 1955, la vârsta de 82 de ani.

martonne
Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite