Care sunt acuzaţiile aduse patronului Hotelului „Unirea”, Vasile Bogdan, cercetat sub control judiciar pentru un prejudiciu de peste 130.000 de euro

Vasile Bogdan (pulover roşu) nu a scăpat de emoţii

Magistraţii Tribunalului Vaslui au motivat hotărârea prin care cinci din cei şase bărbaţi suspectaţi că fac parte dintr-un grup infracţional organizat specializat în infracţiuni economice, printre care şi patronul Hotelului „Unirea” Focşani sunt cercetaţi sub control judiciar.

Săptămâna trecută, magistraţii de la Tribunalul Vaslui au respins propunerea procurorilor DIICOT de arestare preventivă a afaceriştilor Vasile Bogdan, patronul hotelului Unirea din Focşani, şi Tudor Baidac din Bucureşti.

Faţă de aceştia instanţa a dispus controlul judiciar.  Aceeaşi măsură a fost luată şi faţă de Ion Mihai (judeţul Bacău) şi Radu Vasilescu (Bucureşti). Alţi patru suspecţi sunt cercetaţi sub control judiciar, măsura fiind instituită de procurorii DIICOT.

Singurul care a ajuns după gratii, Emanoil Petruţ Boca, este considerat liderul grupului infracţional.

Procurorii au făcut contestaţie la decizia magistraţilor, care se va judeca vineri, 20 martie.
Între timp, judecătorii au motivat hotărârea prin care Vasile Bogdan şi ceilalţi suspecţi din grupul infracţional au fost eliberaţi sub control judiciar.

Despre Vasile Bogdan, judecătorii spun că „societăţile administrate de acesta au desfăşurat activităţi comerciale fictive, în perioada 2012-2014, cu S.C. A M, S.C. M E S.R.L., S.C. C A S.R.L., S.C. C.C.M C D S.R.L.,  S.C. M P S.R.L. şi S.C. A CO S.R.L., cauzând un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de aproximativ 595.082 lei conform situaţiei întocmite cu ocazia verificării tranzacţiilor între societăţile comerciale implicate în circuitul financiar, precum şi a notei de constatare întocmită de inspectorii DGLAF, aflate la dosarul cauzei.

CUMPĂPA MARFĂ FĂRĂ DOCUMENTE

Din declaraţia inculpatului B E P, rezultă faptul că acesta a emis facturi fiscale fictive către cele trei societăţi comerciale deţinute de inculpatul Bo V. Totodată acesta declară că prin martie – aprilie 2014, inculpatul Bo V i-a spus că a venit o persoană cu nişte marfă şi trebuia să-i dea facturi fiscale care să ateste faptul că a cumpărat marfă de la societăţile controlate de acesta. Acesta mai declară a aflat că produsele proveneau din săvârşirea unei infracţiuni de înşelăciune, iar inculpatul Bo V ar fi avut nişte probleme.

Din declaraţia inculpatului Bo V, rezultă faptul că îl cunoaşte pe inculpatul B E P de aproximativ 6-7 ani, acesta fiind singura persoană cu care a negociat achiziţionarea de mărfuri de la S.C. C A S.R.L., S.C. C.C.M C D S.R.L.,  S.C. M P S.R.L. şi S.C. A CO S.R.L. societăţi comerciale la care inculpatul B E P nu avea nici o calitate. Fiind întrebat dacă a cunoscut vreo dată administratorii acestor societăţi, inculpatul Bo V nu-i cunoaşte nici măcar după nume. Tot din declaraţia inculpatului Bo V, rezultă faptul că acesta obişnuia să achiziţioneze produse de care avea nevoie pentru cele trei societăţi comerciale la care era administrator de la persoane care aveau nevoie de bani, fără a primi documente de provenienţă”, se arată în motivarea judecătorilor.

Magistraţii descriu pe larg modul cum funcţiona grupul infracţional care a creat  circuite  comercial – financiare, între mai multe societăţi comerciale, scopul urmărit şi realizat fiind acela de a  crea o aparenţă de legalitate a relaţiilor comerciale evidenţiate în actele contabile.

În realitate, tranzacţiile  erau realizate doar la  nivel scriptic, însă, implicau fluxuri reale de încasări şi plăţi. Practic s-au realizat plăţi şi încasări în conturile  societăţilor comerciale controlate  de către liderii grupării.

„Grupul infracţional constituit era bine structurat, fiecare membru al grupului având un rol bine determinat în activitatea infracţională şi un loc bine stabilit în ierarhia grupului. În cadrul grupului existau persoane care coordonau întreaga activitate ilicită a grupului, şi care aveau un control asupra activităţilor ilegale desfăşurate în numele societăţilor aflate în vârful piramidei.

Din grup rolul cel mai important îl aveau „liderul” sau „finanţatorul” care era persoana ce coordona întreaga activitate comercială ilicită desfăşurată de membrii grupului şi cei care suportau cheltuielile ocazionate atât de preluarea societăţilor comerciale ce urmau a fi folosite la în derularea activităţilor ilicite. Pentru a-şi pune în aplicare rezoluţia infracţională şi pentru a se asigura că nu vor putea fi traşi la răspundere penală, era necesar ca finanţatorii să recruteze o persoană ce urma a fi administratorul de drept al societăţii comerciale prin intermediul căreia urmau a fi emise facturi fiscale fictive.

CIRCUITUL TIP "SUVEICA" FOLOSINDU-SE DE ANALFABEŢI

Persoanele recrutate era de obicei o persoană lipsită de pregătire şcolară, cu o situaţie materială precară şi  era cea care urma să semneze preluarea societăţilor comerciale implicate în circuitul tip suveică, urmând ca aceasta să-şi asume întreaga responsabilitate în cazul în care existau controale ale ANAF, prin care societăţile prin reprezentanţi erau înştiinţaţi să pună la dispoziţia organelor de control actele financiar contabile şi urmau să răspundă pentru tranzacţiile nedeclarate.

Pentru a fi convinsă să preia societatea comercială persoanei respectivă i se promiteau diferite sume de bani în schimbul acceptării propunerii făcute de lideri.

Odată identificată şi recrutată persoana ce era de acord ca în schimbul unei sume de bani să devină administrator scriptic, era necesară identificarea societăţii comerciale ce urma a fi folosită în activitatea infracţională şi îndeplinirea formalităţilor de preluare a acesteia, cheltuielile de preluare fiind suportate de asemenea de finanţator care era şi liderul grupării.

După preluarea societăţii,  erau consemnate tranzacţii comerciale ce nu aveau la bază operaţiuni reale, fiind emise doar documente financiar contabile către alte societăţi comerciale, care, prin evidenţierea în situaţia financiară de operaţiuni comerciale nereale prejudiciau bugetul statului.

Scopul urmărit  de către administratorii de societăţi comerciale care aveau activităţi profitabile în diferite  zone ale ţării a  fost acela de a se sustrage integral sau parţial   de la plata taxelor şi impozitelor, prin înregistrarea în actele contabile, în baza unor facturi  cheltuieli fictive  cu achiziţii de materiale, materii prime, servicii, etc. toate, deductibile de la societăţile comerciale  administrate  sau controlate de membrii grupării.

Pentru a da o aparenţă de legalitate, în numele societăţilor aflate în prima parte a circuitului financiar, tip suveică,  erau emise şi facturi fiscale ce aveau la bază operaţiuni reale, însă valorile  erau relativ mici şi pentru a crea impresia organelor  fiscale care ar fi efectuat controale asupra evidenţelor contabile că acele societăţi funcţionează în legalitate. Erau şi situaţii însă când, administratorii societăţilor comerciale ce se aflau în ultima parte a circuitului financiar ilegal, se aprovizionau cu mărfuri cumpărate “la negru” sau provenite din infracţiuni de înşelăciune  fapt pentru care aveau nevoie de facturi fiscale care să  dea aparenţa de legalitate.

COMISIONUL DE 10% ŞI ÎN ACEST CAZ

În aceste condiţii, apelau la liderul grupării care coordona întreaga activitate de emitere a facturilor fiscale fictive pentru a le emite documente financiar – contabile deşi, cunoşteau că mărfurile erau achiziţionate fără documente legale.

O altă situaţie era aceea când beneficiarii facturilor fiscale fictive doreau să scoată din societăţile pe care le administrau, sume de bani şi neavând la îndemână posibilităţi legale, apelau la liderul grupării pentru a le emite documente financiar contabile care să ateste  o achiziţie de bunuri, produse, servicii, etc.. Beneficiarii în baza  acestor documente, virau în conturile bancare deschise în numele societăţilor aflate în  vârful circuitului, sumele de bani înscrise pe facturile fiscale.

Liderul grupării care  supraveghea întreaga activitate, retrăgea în baza unor declaraţii false, pe care le făcea în faţa funcţionarilor bancari, sumele de bani ordonate de către beneficiarii finali, după care, erau predate acestora din urmă cash, cu excepţia unui comision de 10%. Acest  comision era  luat de către liderul grupării în schimbul  emiterii facturilor fictive”, se arată în motivare.

Vă mai recomandăm:

Patronul hotelului Unirea din Focşani, reţinut de procurorii DIICOT Vaslui. Alte cinci persoane au ajuns după gratii în cazul afacerilor cu firme fantomă

În urma audierilor maraton desfăşurate pe parcursul nopţii, procurorii DIICOT Vaslui au dispus reţinerea pentru 24 de ore omului de afaceri din Focşani, Vasile Bogdan, patronul Hotelului Unirea din Focşani. Alte cinci persoane au fost reţinute în urma descinderilor efectuate ieri de poliţiştii de la Crimă Organizată din Vaslui, urmând a fi prezentate la Tribunalul Vaslui cu propunere de arestare.

Poliţiştii de la Crimă Organizată au periat Moldova în căutarea evazioniştilor. Fiica bulibaşei de Bârlad, săltată de mascaţi

Acţiunea a avut loc azi dimineaţă, 12 martie, şi a fost coordonată de un procuror de la DIICOT Vaslui. În total au fost 54 de percheziţii în mai multe judeţe. Se fac cercetări pentru fraude economice şi la ora actuală au fost conduse la sediul DIICOT Vaslui un număr de 34 de persoane. Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională este de 8.500.000 de lei.

Afaceriştii focşăneni Ion Diniţă şi Vasile Bogdan, "călcaţi" de DIICOT într-un dosar de evaziune fiscală

Locuinţele şi sediile firmelor a doi dintre cunoscuţii afacerişti vrânceni, Ion Diniţă, patronul de la Casino Goleşti şi Vasile Bogdan, patronul Hotelului „Unirea” din Focşani au fost percheziţionate în această dimineaţă de procurorii DIICOT.