Petre Frangopol, distins om de ştiinţă, a murit. Spunea că doar mediocritatea a dus România în colaps
0
Petre Frangopol, reputat cercetător chimist din Constanţa, membru al Academiei Române, a murit la 11 decembrie 2020, la vârsta de 86 ani. Autor de cărţi şi manuale, Frangopol făcea parte din Comunitatea Elenă Elpis şi se mândrea cu statutul de dobrogean.
Moartea distinsului membru al Academiei Române a fost anunţată de Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân din Constanţa, şcoala pe care Petre Frangopol (87 ani) a absolvit-o şi pe care a vizitat-o cu prilejul întâlnirilor cu elevii şi cu autorităţile oraşului.
„Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân din Constanţa anunţă cu tristeţe stingerea din viaţă a unuia dintre cei mai străluciţi dintre absolvenţii săi, academicianul PETRE FRANGOPOL. O operă ştiinţifică imensă şi o contribuţie uriaşă la susţinerea educaţiei româneşti constituie portretul omului devotat, până în ultimul moment, liceului lui şi acestei ţări! DUMNEZEU SĂ ÎL ODIHNEASCĂ!“
„Calea regală a accesului în viaţă este cultura, educaţia şi şcoala. Dacă îţi iubeşti ţara, dacă îţi iubeşti locul de naştere, trebuie să înveţi şi să dai ceva înapoi societăţii care te-a creat" sunt cuvintele unui „fanatic constănţean şi patriot local“ după cum se autointitula. Aşa poate fi caracterizat Omul, Academician Petre. T. Frangopol, Constănţean get-beget ce a trecut acum în eternitate. Dumnezeu să-l aibă în paza lui!“, a transmis Anton-Traian Antoniadis, liderul Comunităţii Elene Elpis din Constanţa, din care făcea parte Profesorul.
În vara anului trecut, la iniţiativa publicaţiei locale ceremonie fără precedent, doi academicieni, fii ai Constanţei, au primit titlul de „Cetăţean de onoare al municipiului Constanţa“.
Chimistul Petre Frangopol şi biologul Marian Gomoiu au intrat astfel în posesia distincţiei la o şedinţă festivă a municipalităţii, ce s-a desfăşurat la 10 iulie 2019 la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, ai căror elevi au fost cândva.
Din clasa lui Frangopol promoţia 1951, nu mai puţin de trei liceeni au ajuns oameni de ştiinţă, membri ai Academiei Române: Geavit Musa, Eugen Ivanov şi Petre Frangopol.
CINE ERA OMUL DE ŞTIINŢĂ PETRE FRANGOPOL
Într-un interviu publicat în ianuarie 2016, „Adevărul“ l-a întrebat, printre altele, pe profesorul Petre T. Frangopol: „Dacă aţi fi acum la catedră, care ar fi cea mai importantă învăţătură pe care aţi da-o tineretului?“
„Vă invit pe toţi să citiţi! Calea regală a accesului către societate, mai ales către cea internaţională, se face prin cultură, educaţie, şcoală. În România sunt consideraţi personalităţi cei care au bani. Criteriul este greşit! Valoarea nu poate fi cumpărată de bani, ea însăşi este un tezaur. Am văzut şi manifestaţiile din Bucureşti şi din ţară, după nenorocirea din Colectiv... De-abia acum şi-au dat seama că doar mediocritatea a dus România în situaţia asta... Lipsa de educaţie elementară! Copii, să vă respectaţi profesorii! Să vă respectaţi părinţii, să respectaţi mediul înconjurător! Niciodată să nu sfidaţi!“, a transmis profesorul Petre Frangopol.

Ceremonia de 10 iulie 2019 de la Constanţa Foto Sînziana Ionescu
Despre eşecul sistemului de educaţie din România, Frangopol spunea: „Nu există şcoală ideală, ci şcoală care să educe la nivelul şcolilor de top din Vest, pe parcursul întregii vieţi - de la grădiniţă la programele doctorale. Cu alte cuvinte, o şcoală proiectată pe termen lung, cu măsuri coerente asumate prin leadership şi urmărite consecvent dincolo de contextul politic. Pactul naţional pentru educaţie, semnat în 2008, nu a reuşit să genereze o dorită stabilitate de tip Spiru Haret, ideală şi eficientă, aşa cum a fost la nivel european pentru România anilor 1912-1948, anul reformei comuniste din care încă nu am ieşit în totalitate. În acest fel sistemul educaţional de azi ar fi putut să urmeze un curs al construcţiilor coerente, în timp, pentru aşezarea şcolii româneşti la nivelul şcolilor de top din Vest“.
Profesorul Petre T. Frangopol a mărturisit despre oraşul său, în vara lui 2019: „Am urmărit mereu cu viu interes viaţa culturală a Constanţei şi nu mi-au fost străine problemele sale, sperând că, în curând, va depăşi statutul de oraş portuar sau turistic şi să devină un focar de învăţământ ştiinţific. Pot spune astăzi că deşi sunt multe de făcut, drumul este deschis şi depinde de cei de astăzi şi mai ales de cei de mâine ca realizările lor să depăşească realizările noastre, făcându-i onoraţi de calitatea de cetăţeni ai celui mai vechi oraş din ţară încă activ, ai vechiului Tomis şi ai modernei Constanţa“.

Sursa arhiva personală
Curriculum Vitae
PETRE T. FRANGOPOL
Data şi locul naşterii: 26 mai 1933, Constanţa
Studiile şi cariera:
Absolvent al Liceului „Mircea cel Bătrân“ Constanţa – 1951
A absolvit Facultatea de Chimie Industrială, Politehnica din Iaşi – 1956
Specializare postuniversitară de un an: Radiochimie şi Aplicaţii ale Tehnologiilor Nucleare la Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti - 1957
Doctorat la Politehnica din Timişoara – 1968
Studii post-doctorale: National Research Council of Canada, Division of Chemistry (1969-1970), G. Washington University, Washington D.C. (1970 -1971), Dozentenstipendium Humboldt, Germania (1972).
A lucrat în cadrul Laboratorului de Chimie Organică al Politehnicii din Bucureşti (1958-1963) şi în cadrul Institutului de Fizică Atomică (IFA) Bucureşti (1957-1994).
A predat la Universităţile: „Al. I. Cuza“ Iaşi, Facultatea de Fizică (1991-1998), unde a contribuit decisiv la crearea secţiei de Biofizică şi a primei secţii de Fizică Medicală la o Universitate din România, „Vasile Goldiş“ Arad (1997-1998), „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca (1999-2002) şi Politehnica Bucureşti (2002-2004).
A fost consilier la Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior - CNCSIS (2002-2010) şi în prezent la Institutul de fizică şi inginerie nucleară „Horia Hulubei“ de pe plaftorma din Măgurele.
A fost membru al unor reputate instituţii ştiinţifice internaţionale: Societatea Franceză de Chimie (din 1969), Societatea Americană de Chimie (din 1970) până în 1990 când era scutit de cotizaţii, Societatea Germană de Chimie (din 1971- până în prezent), Institutul internaţional de Oceanografie, Centrul Operaţional al Mării Negre (din 1999), Societatea Română de Chimie, Societatea Română de Biofizică.
Pentru realizările sale ştiinţifice i s-a acordat Premiul „C. Miculescu“ al Academiei Române (1990).
A devenit membru de onoare al Academiei Române în 2012.

Sursa arhiva personală
Pe aceeaşi temă: