O regiune din Dobrogea poate deveni geoparc UNESCO. „Valorificăm un patrimoniu natural şi cultural“

0
0
Cheile Dobrogei FOTO: Călin Gavrilaş
Cheile Dobrogei FOTO: Călin Gavrilaş

În acest moment, în întreaga lume, sunt aproximativ 170 de geoparcuri UNESCO. România are unul singur, Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, realizat în anul 2005. O zonă a Dobrogei ar putea fi al doilea geoparc de acest gen din ţară.

Profesorul emerit Dan Grigorescu, de la Universitatea din Bucureşti, lucrează la proiectul de realizare a celui de-al doilea geoparc UNESCO din România, în zona Cheile Dobrogei, judeţul Constanţa. Totul face parte din programul „Dobrogea-martor al civilizaţiilor milenare ale Levantului“, lansat în 2018 de către Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului în colaborare cu Universitatea „Ovidius“, din Constanţa.

Profesorul Grigorescu este cel care a reuşit, în anul 2005, implementarea primului Geoparc UNESCO în România, fiind în acest moment şi expert UNESCO.

Proiectul dobrogean este într-un stadiu incipient, alături de profesorul Grigorescu lucrând şi alţi profesori şi cercetători de la Universitatea „Ovidius“, din Constanţa. „Suntem la început, iar crearea unui geoparc este deosebit de complexă prin tipurile de activităţi pe care le implică“, spune profesorul emerit.

Geoparcul s-ar întinde pe teritoriile comunelor Târguşor, Pantelimon, Grădina şi Crucea (toate din judeţul Constanţa), având o suprafaţă de 543 de kilometri pătraţi. În proiect, ar putea intra şi zone din comuna Topalu, dar experţii trebuie să discute mai întâi cu administraţia locală pentru a primi acordul de principiu.

„Am ales Dobrogea din mai multe motive: unul subiectiv este că sunt legat de peste 40 de ani de Dobrogea prin cercetările şi descoperirile pe care le-am făcut (foci, cetacee, păsări în depozitele sarmaţiene din sudul Dobrogei), unul obiectiv este că geoparcul s-a demonstrat în toată lumea drept o modalitate eficientă de dezvoltare durabilă a regiunilor prin protecţia şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural, în turism şi educaţie“, spune profesorul Grigorescu.


                                       Cheile Dobrogei
 

Cheile Dobrogei FOTO Calin Gavrilaş

Ce înseamnă un geoparc  

Geoparcul dobrogean, explică Dan Grigorescu, ar cuprinde siturile naturale Rezervaţia Gura Dobrogei, Rezervaţia Dealul Allah Bair, peşterile La Adam şi Liliecilor, alături de siturile culturale castrul roman Ulmetum, ansamblul arheologic Casian, siturile de pe valea Cheia (eneolitic) şi altele.

Construirea unui geoparc (concept lansat de UNESCO în anul 1997) are drept scop principal intensificarea măsurilor de protecţie a mediului natural neanimat, numit azi geodiversitate, precum şi abordarea patrimoniului unei regiuni din punct de vedere cultural şi turistic.

„Pentru a crea un Geoparc trebuie îndeplinite mai multe condiţii, printre care existenţa unui teritoriu bine delimitat geografic, cu o suprafaţă suficient de mare pentru a permite activităţi legate de dezvoltarea economică; existenţa în cadrul acestui teritoriu a unor situri geologice cu valoare ştiinţifică şi/sau estetică deosebită; teritoriul trebuie să includă locuri semnificative pentru natura (flora, fauna) locală, precum şi pentru istoria şi cultura regiunii“, spune profesorul Grigorescu.

Un geoparc poate primi acreditare internaţională, din partea UNESCO şi a Reţelei Europene a Geoparcurilor, în funcţie de îndeplinirea acestor condiţii şi în baza  unui dosar de acreditare. Acreditarea  este acordată pe o durată de 3 ani, putând fi actualizată în urma monitorizării la faţa locului de către un grup de experţi internaţionali.


                                                       Cheile Dobrogei
 

Cheile Dobrogei FOTO Calin Gavrilaş

Locuitorii, principalii beneficiari  

Profesorul Dan Grigorescu arată că principalii beneficiari ai unui geoparc sunt locuitorii. „Beneficiile constau în creşterea vizibilităţii regiunii cu efecte asupra dezvoltării economice prin turism şi generarea unor servicii, inclusiv mica producţie artizanală“. De asemenea, creşte coeziunea socială între locuitorii acestor comune, iar zona se va dezvolta cultural prin contactul cu alte geoparcuri din lume.

„În cazul proiectului pentru un geoparc dobrogean beneficii importante poate avea Universitatea din Constanţa, care în baza acordurilor cu primăriile, care se încheie în asemenea situaţii, poate organiza în regiune activităţi practice ale studenţilor, poate înfiinţa centre de cercetare, prin care studenţii sunt puşi în contact direct cu realităţile sociale, economice, culturale ale regiunii“, adaugă profesorul Grigorescu

Cheile Dobrogei constituie o Arie de Protecţie Specială Avifaunistică din judeţul Constanţa, fiind amplasată pe versantul drept al văii Casimcea, la aproximativ 45 de kilometri NV de municipiul Constanţa, spre comuna Mihail Kogălniceanu. Peisajele sunt de o frumuseţe rară, având şanţuri naturale şi chei ce brăzdează malurile abrupte ale văii, peşteri săpate în calcar, cu specii de plante deosebite. Aici au existat şi descoperiri arheologice importante. Recifii Jurasici Cheia (sau Masivul Geologic Cheia) sunt rezervaţie naturală de interes naţional.

„Dobrogea, prin bogăţia extraordinară a patrimoniului natural şi cultural, prin multiculturalitatea etniilor, mai numeroase decât în alte regiuni, necesită valorificarea tuturor acestora, iar geoparcul permite aceasta“, conchide profesorul Dan Grigorescu.

Vă recomandăm să mai citiţi:

VIDEO Maraton ornitologic în Dobrogea. Cine vede cele mai multe păsări de la Techirghiol la Vadu, de la Marea Neagră la Cheile Dobrogei

VIDEO Călătorie ca-n Jurassic în Cheile Dobrogei. Numai aici păşeşti pe fundul Mării Thetis, printre recife şi atoli

Românii care au înfiinţat prima livadă de migdali din ţară, după '89. Investiţia a ajuns la 200.000 de euro




 

Constanţa


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri