Felicitări de Sfântul Andrei. Cele mai inspirate urări şi mesaje
0La 30 noiembrie este onomastica a peste 700.000 români care poartă numele Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul acestui popor, cel care a adus creştinismul pe meleagurile noastre. Preoţii ne învaţă care sunt cele mai frumoase felicitări, urări sau mesaje de Sfântul Andrei.
Poporul român a început de câţiva ani să-şi cinstească, cum se cuvine, părintele spiritual. Sfântul Apostol Andrei (anul 5 î.Hr. - 60 d.Hr.) este Întâiul Ucenic al lui Iisus Hristos şi creştinătorul poporului român, fiind ridicat oficial la rangul de ocrotitor al românilor în anul 1995. Numele său îl poartă peste 700.000 români.
Fiind vorba despre onomastică, teologii din Arhiepiscopia Tomisului consideră corectă urarea „Să trăieşti cât numele!“ în loc de „Să trăieşti cu numele!“, deşi această variantă din urmă, puternic înrădăcinată în folclor, este o reminiscenţă a unei temeri ancestrale de pierdere a credinţei.
„Să faci cinste sfântului al cărui nume îl porţi!“ este iarăşi o formulă de urare întrebuinţată de oamenii Bisericii. „Este important să nu ne punem noi înaintea sfântului, să punem recunoştinţa şi smerenia înaintea gândului de petrecere“, spun aceştia.
Un preot din nordul Dobrogei are însă teoria sa: dacă este spusă din suflet, sincer, orice urare este binevenită.
„Urarea cea mai frumoasă e din suflet şi fără cuvinte pompoase. Eu urez <La mulţi şi fericiţi ani!>. Dacă omul are iubire de Sfânt, trebuie trecut şi Sfântul în textul mesajului. Se dau prea multe mesaje goale de conţinut. Ne dăm mesaje fără număr de sărbători, dar nu vorbim unii cu alţii de nu mai ţinem minte. Unele nici măcar nu au textul de final editat. În agendă e Maria şi la final scrie <cu stimă, Ion>. Devenim formalişti şi mai puţin trăitori. Dăm că trebuie. Sau aşa e bine“, spune părintele Alexandru Balaban din parohia Dăeni, judeţul Tulcea.
Martiriul românesc al Sfântului Andrei
În anul 1995, prin voia Parlamentului şi la demersurile insistente ale Bisericii Ortodoxe Române (BOR), aleşii neamului au declarat praznicul Sfântului Apostol Andrei, celebrat la 30 noiembrie (ziua adormirii sale întru Hristos), zi de sărbătoare naţională. Din acel an, sărbătoarea de Sfântul Andrei a fost însemnată cu cruce roşie în calendarul BOR.
În Dobrogea se află peştera unde a vieţuit Apostolul în trecerea sa pe aceste meleaguri, în pădurea Migilet, de lângă comuna Ion Corvin, judeţul Constanţa. Se află în colţul de sud-vest al Dobrogei, aproape de cotul pe care Dunărea îl face ca să urce în Dobrogea.
Pentru că era loc de pelerinaj pentru localnici şi pentru alţi credincioşi, aici a fost ridicată o mănăstire ce poartă hramul Peştera Sfântului Apostol Andrei.
Istoria creştinismului românesc este deci săpată adânc în stânca Dobrogei. Sfântul Apostol Andrei, întâiul chemat ca ucenic al Mântuitorului, a poposit în vechime în Sciţia Minor (Dobrogea de astăzi) propovăduind credinţa dreaptă a lui Hristos.
Discipol al lui Iisus, Sfântul Apostol Andrei s-a născut la Betsaida, în Galileea, ca fiu al lui Iona. Fratele său mai mic, Petru, a fost şi el unul dintre cei 12 apostoli. Credinţa spune că Întâiul Ucenic al lui Iisus Hristos a poposit pe aceste meleaguri, în Sciţia Minor (Dobrogea de astăzi), propăvăduind cuvântul Evangheliei. Acesta a fost ultimul său popas înainte de a pleca spre Patras, în Grecia, unde şi-a aflat sfârşitul ca martir creştin. Apostolul Andrei a fost răstignit cu capul în jos pe o cruce în formă de X, cunoscută acum drept Crucea Sfântului Andrei.
Bazându-se pe relatări evanghelice şi pe credinţe înrădăcinate transmise din generaţii, Patriarhia Română consideră peştera unde a vieţuit Sfântul Apostol Andrei drept prima biserică creştină de pe teritoriul ţării noastre şi o numeşte „Bethleemul românesc“.
„Numai astfel se explică faptul că primul centru episcopal cunoscut pe teritoriul ţării noastre a fost la Tomis. De asemenea, tradiţiile şi obiceiurile populare româneşti consideră pe Sfântul Andrei ca un părinte spiritual al neamului nostru, ziua de 30 noiembrie fiind însoţită la români de bogate şi semnificative elemente folclorice“, explică Patriarhia Română.
Moaştele sale au fost aduse pentru prima dată în ţara noastră la Iaşi, în anul 1996.
„De numele Sfântului Apostol Andrei este legată şi originea Bisericii dreptmăritoare din România. Din mărturiile istoricilor şi din Sfânta Tradiţie reiese că Sfântul Andrei este şi primul propovăduitor al Evangheliei la strămoşii noştri daco-romani. Deci, creştinismul românesc are origine apostolică“, arată mai-marii BOR, care l-au ales pe Sfântul Andrei drept ocrotitor al Catedralei Neamului.
Sobor de preoţi la Peştera Sfântului Apostol Andrei Foto Sînziana Ionescu
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
