Deţinuţii politic din Constanţa rămân fără sediu. Îşi plătesc chiria din banii primiţi pentru suferinţa lor. Primăria: „Este regretabil, căutăm soluţii“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Monumentul Canalului Dunăre-Marea Neagră Colecţie Paul Andreescu
Monumentul Canalului Dunăre-Marea Neagră Colecţie Paul Andreescu

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politic din Constanţa va rămâne fără sediul pe care-l ocupă de pe Bulevardul Ferdinand din Constanţa, deoarece proprietarul clădirii a anunţat că a pus în vânzare imobilul.

Din 2013, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politic din Constanţa îşi desfăşoară activitatea în două cămăruţe ale unei case de pe Bulevardul Ferdinand. Membrii AFDP din Constanţa sunt în număr de 300, incluzând o parte dintre copiii celor care au suferit în timpul comunismului. 

Chiria, în valoare de 220 de euro pe lună, este suportată de membrii asociaţiei, din propriile cotizaţii şi din banii pe care ei îi primesc ca despăgubire pentru suferinţele îngrozitoare îndurate pe nedrept în temniţele comuniste.

Recent, însă, proprietarul clădirii i-a anunţat că a pus în vânzare construcţia şi că urmează să rezilieze contractul de închiriere. 

Paul Andreescu, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic, spune că Primăria Constanţa nu vrea să se implice cu nimic în ajutorarea lor. 

„Pe 4 noiembrie anul trecut am trimis o solicitare în acest sens la Primăria Constanţa, la care nu am primit nici acum răspuns. Apoi, am încercat să ajungem în audienţă la primarul Vergil Chiţac, dar ni s-a transmis că programul dânsului nu permite această întrevedere. Primăria nu ne ajută cu nimic, suntem nevoiţi să ne umilim pe la porţi“, spune el, cu dezamăgire. 

De cealaltă parte, reprezentanţii municipalităţii spun că nu au găsit în baza lor de date nicio solicitare venită pe acest subiect de la Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politic din Constanţa. „Vom lua legătura cu conducerea AFDP, cu domnul Paul Andreescu, pentru a face o nouă solicitare şi vom căuta soluţii pentru această situaţie regretabilă în care se află“, au promis edilii. 

Paul Andreescu

Paul Andreescu Arhivă Personală

Muzeu ridicat pe locul unei foste colonii de muncă 

Foştii deţinuţi politic se simt uitaţi de autorităţi şi, după ce şi-au distrus cei mai frumoşi ani în temniţele comuniste, acum, la bătrâneţe, sunt din nou umiliţi întrucât sunt nevoiţi să cerşească ajutor pentru ca memoria celor care şi-au dat viaţa pentru libertate să nu se şteargă. 

Din cotizaţiile mici, asociaţia de la Constanţa a demarat în urmă cu doi ani construcţia celui mai mare monument al foştilor deţinuţi politic din sud-estul ţării, respectiv cel al victimelor Canalului Dunăre- Marea Neagră. Situat la Poarta Albă, la jumătatea canalului, el se întinde pe o suprafaţă de 4.600 metri pătraţi, costurile ridicându-se la 800.000 de lei. 

Designul este format dintr-o alee în formă de cruce ce va fi străjuită de plăci din granit negru pe care vor fi înscrise numele dispăruţilor - 841 din statistica oficială, dar incompletă. În capătul din nord va fi ridicată o troiţă şi în mijloc va fi aşezat un stâlp al infamiei, care exista în lagărele Canalului.

Până acum, s-au realizat doar aleile şi s-a făcut împrejmuirea, întrucât nu mai sunt fonduri. „Nu mai avem fonduri, dar nu ne pierdem speranţa. Poate vom găsi, sau le vor termina cine-o veni după noi“, spune Paul Andreescu. În prezent, există doar un monument cu o înălţime de 24 de metri care este format din nouă module suprapuse, fiecare având inscripţionat numele unuia dintre cele nouă lagăre ale morţii ale Canalului Dunăre-Marea Neagră.  

În fiecare an, aici, la Poarta Albă au loc evenimente religioase. Timp de doi ani s-au organizat marşuri pe traseul canalului: de la Poarta Albă la mănăstirea Galeşu, ridicată pe locul unei foste colonii de muncă. 

La Peninsula - Valea Neagră, a existat unul dintre cele mai mari lagăre ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, unde au fost închişi între 6.000 şi 8.500 de deţinuţi. La Columbia – Cernavodă, numărul deţinuţilor a variat între 1.200 şi 8.000 de oameni, iar la Saligny între 2.000 şi 8.000. La un moment dat, aici a fost o colonie de muncă unde erau închise doar femei.

Conform Dicţionarului Penitenciarelor din România Comunistă, au mai fost colonii la Kilometrul 5 (2.000 de deţinuţi), Kilometrul 31 (1.500 de deţinuţi), Poarta Albă (10.000-12.000 de deţinuţi), Galeşu (3.000 de deţinuţi), Noua Culme (2.000-7.500 de deţinuţi), Taşaul (cu un efectiv de 1.500 de deţinuţi), Capul Midia (500-2.500 de deţinuţi). Pe lângă acestea, mai erau două lagăre speciale: Eforie (300 de deţinuţi) şi Constanţa (Stadion – 400 de deţinuţi) şi lagăre auxiliare la Seimeni, Saligny, Medgidia, Basarabi şi Năvodari.

Vă mai recomandăm:

EXCLUSIV Cum a fost ucis de comuniştii lui Dej şeful planificării de la Canal. Simulacrul odios rămas în istorie drept „procesul sabotorilor“

Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini

Poveste de dragoste comunistă: idila dintre „prinţesa roşie“, fata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi amantul ei, un medic chirurg care a murit în închisoare

Constanţa



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite