Costineștiul de altădată: se țineau 14 festivaluri vara. Nume grele de pe afiș: Aura Urziceanu și Felicia Filip VIDEO
0Mii de tineri veneau vară de vară în Stațiunea Tineretului pentru a-și asculta cântăreții favoriți. În fiecare sezon, aici aveau loc 14 festivaluri.
PostModernism Museum, o platformă muzeală privată care produce și promovează proiecte de cultură contemporană și dezvoltă programe de cercetare culturală, a recreat în cadrul unui proiect atmosfera Costineștiului de altădată din mărturii și scrieri ale celor ce au trăit acei ani.
În prezent, Costineştiul este o staţiune ca oricare alta, însă în perioada comunistă tinerii respirau acolo libertatea. În Capitala Estivală a Tinereții, în fiecare sezon festivalurile se țineau lanț: în iunie începea Festivalul Jocului pentru Tineret, apoi Festivalul de Jazz, o replică a festivalului de la Sibiu. Vara continua cu Serbările Tinereții, cu Zilele Cărții pentru Tineret, cu Salonul de Grafică Satirică pentru Tineret. În aceeași notă se înscriau Serile de Poezie de la Costinești și Parade ale Modei.
De departe, cel mai așteptat era Festivalul de Jazz Costinești. „Ce a însemnat Festivalul de jazz Costineşti 1983, ce înseamnă, în general, acest festival anual nu se poate exprima, nu se poate dovedi în cuvinte. Se poate, în schimb, trăi, se cuvine a fi trăit. Numai după ce te vei fi numărat printre cei peste 2.000 de oameni care au ascultat jazz înfruntînd ropotele ploii două seri la rînd, pentru ca a treia seară să suporti, înghesuit din stînga şi din dreapta, din fată şi din spate, 45 de minute acordajul pianului şi punerea la punct a ultimelor amănunte tehnice înainte de aparitia Aurel Urziceanu, fără nici cea mdi neînsemnată reactie de nemultumire. Si chiar după magnificul spectacol al acesteia să te entuziasmezi ascultînd recitalul de chitară rece al lui Valentin Farcaş, după ce 11 vei fi zărit pe Cătălin Frusinescu cărîndu-şi contrabasul de la Constanta, aproape de miezul noptii „scăpat” din corul Operei. Și pe Mihai Farcaş făcînd un adevărat tur de fortă ca să cînte şi cu Ion Baciu-jr şi cu Dragoş Nedelcu şi — bineinteles cu Crepuscul, sau pe Luclan Fabro tapetîndu-şi tobele cu afişul Festivalului, numai după toate acestea şi după multe altele, vei putea intelege“, scria V. Francu în Almanah BTT 1984.
„La spectacolele de poezie participau 700-800 de tineri“
La rândul său, Cornel Gogoaşă, Director Adjunct şi Director Coordonator în Costineşti, în perioada 1980 – 1989, i-a acordat un interviu lui Andrei Partoș, un alt nume de referință pentru Costinești, în care a povestit care era atmosfera acelor ani în Costinești: „Scopul meu, de fost profesor de matematică, a fost să transform Costineștiul în, ceea ce a și ajuns, Capitala Estivală a Tinereții“.
„Am avut multe festivaluri în Costinești. De exemplu, în iunie, aveam Festivalul Jocului pentru Tineret, pe care l-am preluat cu ediția a III-a. După aceea urma Festivalul de Jazz, o replică a festivalului de la Sibiu, care a avut vreo 10 ediții până când l-au furat unii și l-au „omorât” într-un final. Apoi erau Serbările Tinereții, pe care le făceam împreună cu Comandamentul Marinei Militare și cu contribuția deosebită, trebuie să o recunosc, a Biroului de Turism Central. Aveam pe urmă Zilele Cărții pentru Tineret. Apoi era Salonul de Grafică Satirică pentru Tineret, un concurs de caricatură care a avut, la rândul lui, vreo 10 ediții. Mai era o manifestare pe care o făceam cu ajutorul lui Iosif Sava, nu-mi mai amintesc acum cum se numea exact. Tot ce am făcut la Costinești era cu dedicație. De exemplu Gala de Jazz a fost dedicată unei formații creative din care făceau parte Harry Tavitian și Corneliu Stroe, doi oameni de jazz foarte respectați în branșa aceasta. Salonul de Grafică Satirică pentru Tineret a fost dedicat unui caricaturist constănțean care trăiește și astăzi, Leonte Năstase, care era foarte cunoscut și respectat. La Gala de muzică clasică realizată cu ajutorul lui Iosif Sava s-a lansat Felicia Filip“.
El povestește și de serile de poezie, care aveau mare succes la tinerii acelor ani: „Am avut și Serile de Poezie de la Costinești, unde veneau artiști pe care îi găseam la Casa Scriitorilor din Neptun și cu care făceam spectacole de poezie, la care participau 700-800 de tineri. Nu cred că s-a mai făcut pe undeva așa ceva. Iar printre cei care au participat la edițiile acelea, care presupuneau două microfoane pe scenă și două microfoane în sală (deci se putea întâmpla orice pentru că mereu au fost 3 – 4 securiști în Teatrul de Vară, dar noi eram nebuni și nu ne păsa), s-au numărat Ana Blandiana, Ileana Alexandru, Mircea Dinescu, Mircea Sântimbreanu și alții. Erau foate multe festivaluri în Costinești, în total erau 14. Să nu uităm că în Costinești s-a făcut un Calendar Expozițional. Existau 12 expoziții, care se organizau pentru tinerii profesioniști și amatori din diverse domenii de activitate. La Costinești am făcut Parade ale Modei, lucru care nu prea se făcea în alte părți în țară. Acestea se făceau cu casa de modă a Zinei Dumitrescu. Paradele se făceau și la Teatrul de Vară și în Vox Maris. S-au făcut foarte multe“.
Cornel Gogoașă își amintește că era obsedat de curățenia din stațiune. „Cred că anual am pus câteva sute de mii de flori, mii de trandafiri. Am refăcut toată zona de sud și începusem și în nord. Chiar și acum, teii de pe aleea principală, de la intrare până aproape de Ring sunt puși în 1986-1987. Sunt mândru să îi văd de fiecare dată când trec pe acolo“, rememorează acele veri Cornel Gogoașă.
Se încarcă comentariile...
