Autostrada Soarelui A2: 25 ani, 202 kilometri, 6 preşedinţi

„Fraţilor, am învins!“. Şofer fericit pe Autostrada Soarelui FOTO Adevărul Constanţa

Dacă ar fi trăit, Nicolae Ceauşescu şi-ar fi văzut astăzi visul cu ochii. După un sfert de veac, românii au o Autostradă a Soarelui construită cu mare greutate de guvernanţii postdecembrişti: nici 10 kilometri pe an.

Autostrada Soarelui, ce leagă Capitala ţării de litoral, este finalizată în proporţie de 100%, după un sfert de veac. Atât le-a trebuit guvernelor postdecembriste ca să construiască o arteră vitală de trafic. Şase preşedinţi s-au perindat în răstimp: Nicolae Ceauşescu, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Nicolae Văcăroiu (interimar), Crin Antonescu (interimar).

Ultima inaugurare

Data de 29 noiembrie 2012 este o zi istorică pentru românii siliţi să aştepte 25 ani pentru a călători civilizat între Bucureşti şi Constanţa. Principala rută de transport pe perioada sezonului estival va fi inaugurată pentru ultima dată. În funcţie de campaniile electorale, deschiderea fiecărui fir de circulaţie era marcată cu mare pompă de politicieni. Nu putea face excepţie nici momentul culminant de joi, când guvernanţii vor sosi să taie panglica finală.

Asfaltul care taie Bărăganul şi Dobrogea a fost turnat în ultimii ani ai comunismului. În toamna lui 1987, Autostrada Bucureşti – Constanţa avea primul tronson: Feteşti – Cernavodă, o distanţă de 18 kilometri. Drumul ce lega două oraşe muncitoreşti făcea parte dintr-un plan amplu de sistematizare a Bărăganului la traversarea Dunării. Podul de la Cernavodă, ridicat de inginerul Anghel Saligny în 1895, urma să devină piesă de muzeu, odată cu darea în folosinţă a noului pod peste Dunăre, cu cale de rulare rutieră şi feroviară.

Ca toate celelalte planuri de infrastructură, şi continuarea autostrăzii spre litoral a fost abandonată după Revoluţie. Circulaţia între Bucureşti şi Constanţa se făcea pe drumurile naţionale (DN3, DN21, DN 22c) ce străbăteau localităţile de pe traseu. Odată cu creşterea exponenţială a parcului auto în anii tranziţiei, se înmulţeau şi acidentele rutiere, dar şi blocajele cu orele din trafic.

Construcţia A2 a fost reluată abia în anii 2000, pe porţiunea Bucureşti - Drajna care a fost gata în 2004. La segmentul Drajna - Cernavodă s-a lucrat între 2003 şi 2008. În 2009 a început tronsonul Medgidia – Constanţa, care s-a finalizat în 2011, an în care a început construirea ultimei porţiuni Cernavodă - Medgidia. Termenul de finalizare era ianuarie 2013, dar a fost devansat la timp ca să prindă alegerile din 9 decembrie 2012.

A2, în cifre

Autostrada Bucureşti – Constanţa traversează 4 judeţe: Ilfov, Călăraşi, Ialomiţa, Constanţa. Are o lungime de 202 kilometri şi este formată din 7 tronsoane: Bucureşti – Fundulea (26,5 kilometri, cost 74 milioane euro); Fundulea – Lehliu (29,1 kilometri, 87 milioane euro); Lehliu – Drajna (41,6 kilometri, 117 milioane euro); Drajna – Feteşti (36 kilometri, 65 milioane euro); Feteşti – Cernavodă (18 kilometri, 27 milioane euro); Cernavodă – Medgidia (20,5 kilometri) şi Medgidia – Constanţa (30,8 kilometri), în valoare totală de 1,5 miliarde lei fără TVA.