Zece lucruri mai puţin ştiute despre Islanda, ţara în care poliţiştii nu au nevoie de arme, iar oamenii cred în elfi
0
Cel mai nordic stat al Europei şi unul dintre cele mai prospere, Islanda, a devenit în ultimii ani o destinaţie importantă pentru turiştii care vor să descopere comorile sale.
Vulcanii activi, gheizerele şi gheţarii sunt principalele argumente pentru insula din nordul continentului. Şi nu întâmplător ţara a fost denumită Islanda, mai ales că pe teritoriul său se află şi cel mai mare gheţar din lume, Vatnajokull. Iar dacă populaţia ţării este numai 334.000 de locuitori, numărul turiştilor care aleg să o viziteze anual este cel puţin dublu. De altfel, turismul contribuie cu o treime din PIB-ul statului.
A fost principala beneficiară a Planului Marshall
Islanda a fost ţara care a avut cel mai mult de beneficiat în urma programelor concepute de americani în cadrul Planului Marshall, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Atunci, Statele Unite au sprijinit economiile ţărilor vestice, aflate în pragul colapsului în urma războiului, oferind ajutoare financiare pentru reconstrucţia Europei.
Dacă în cele mai multe ţări apa de la robinet nu este recomandată pentru băut, lucrurile stau cu totul altfel în Islanda. Potrivit studiilor efectuate, apa din această ţară este printre cele mai pure, iar în majoritatea cazurilor nici nu mai este filtrată. Islanda este şi una dintre cele mai curate ţări, iar aici poluarea este aproape de zero. Nu întâmplător, pentru că nordicii au un adevărat cult pentru natură şi se feresc să o polueze. Practic, peste 90% din energia ţării este asigurată de gheizere şi de activitatea izvoarelor fierbinţi.
Căldură gratis pe timpul iernii
Deşi temperaturile sunt destul de scăzute în timpul iernii, islandezii nu au avut niciodată probleme cu încălzirea locuinţelor. Aici există un sistem performant de termoficare centralizată, iar populaţia beneficiază de căldură gratis. În aceste condiţii, afacerile cu centrale termice de apartament sunt inexistente în această ţară.
Islandezii sunt şi printre cei mai superstiţioşi europeni. Cei mai mulţi dintre ei cred şi acum în elfi, gnomi şi alte făpturi mitice. În urmă cu doar câţiva ani s-a înregistrat şi un incident amuzant, privit din afară. Mii de islandezi au ieşit atunci în stradă ca să se opună realizării unei autostrăzi despre care s-a spus că ar trece direct prin mijlocul unei aşezări invizibile a elfilor. Protestele oamenilor au făcut ca acest caz să ajungă în justiţie, iar magistraţii au decis în cele din urmă ca autostrada să fie construită, însă au pus şi o condiţie. Constructorului i s-a pus în vedere ca şoseaua să treacă departe de o stâncă despre care oamenii susţineau că ar fi de fapt un templu al elfilor.
Poliţiştii nu au nevoie de arme, iar armata e formată din câteva sute de grăniceri
Poliţia islandeză nu are arme în dotare. Nici nu este nevoie, dau asigurări şefii acestei instituţii, pentru că rata criminalităţii este cea mai scăzută din Europa, iar islandezii sunt printre cei mai paşnici oameni.
Islanda este singura ţară membră NATO care nu are o armată terestră şi aeriană. Toată „armata” acestui stat constă într-o pază de coastă unde sunt angajate câteva sute de persoane.
Cea mai populară îmbrăcăminte este lopapeysa (foto jos), un pulover tradiţional islandez tricotat din lână.
Islanda se poate mândri cu o performanţă la care multe ţări importante nici nu pot să viseze. Indicele de alfabetizare a populaţiei este de sută la sută. Şi poate că nu întâmplător, unul din 11 islandezi este scriitor.
Islanda este prima ţară din lume în care o femeie a fost aleasă în funcţia de preşedinte prin vot popular. Se întâmpla în 1980, atunci când jumătatea estică a Europei trăia cel mai negru coşmar sub dominaţia URSS. Astfel, în timp ce ţările aflate sub Cortina de Fier erau conduse de regimuri totalitare, islandezii o numeau în funcţia de şef de stat pe Vigdis Finnbogadottir.
Se încarcă comentariile...
