Peste două miliarde de oameni vor sărbători Anul Nou pe 25 ianuarie. Obiceiuri inedite de Anul Nou chinezesc

Toată lumea se pregăteşte să sărbătorească trecerea spre un nou an, însă pentru mai bine de două miliarde de oameni fiesta mai întârzie. Anul Nou chinezesc se va sărbători în acest an pe 25 ianuarie.

Anul Nou Chinezesc se sărbătoreşte oficial în ţările în care există foarte mulţi chinezi. În afară de China, evenimentul este sărbătorit pe 25 ianuarie în ţări ca Hong Kong, Taiwan, Macau, Vietnam, Singapore, Indonezia, Malaezia. Totodată, deşi în ţări ca Statele Unite ale Americii, Canada, Australia sau în vestul Europei nu este o sărbătoare oficială, Anul Nou chinezesc este sărbătorit cu fast în oraşele chinezeşti din întreaga lume.

2020, un an special pentru chinezi

Festivităţile prilejuite de Anul Nou chinezesc încep în prima zi din prima lună din calendarul chinezesc şi iau sfârşit cu Festivalul Lampioanelor. Acest festival are loc în a cincisprezecea zi. Pentru mulţi europeni este oarecum surprinzător faptul că Anul Nou chinezesc cade într-o dată diferită în fiecare an. Explicaţia este însă una simplă: „responsabilitatea” o poartă calendarul chinezesc, bazat pe fazele Lunii. În funcţie de ciclul lunar, Anul Nou Chinezesc poate fi în oricare zi din intervalul 21 ianuarie - 21 februarie. Astfel, 2019 a început pe 5 februarie şi se încheie pe 25 ianuarie 2020. 

Pentru chinezi acest moment este cel mai important eveniment al anului, iar în 2020 există un motiv în plus să fie aşa. Asta pentru că noul an reprezintă începutul unui nou ciclu de 12 ani în calendarul chinez. Iar anul 2020, numit Anul Şobolanului metalic, va deschide noul ciclu, după ce Anul Porcului Galben, 2019, va lua sfârşit. Aşa cum se poate observa, fiecărui an îi corespunde un animal şi o culoare. Un ciclu este format din 12 ani, fiecare animal repetându-se ciclic. Fiecare ciclu începe cu Anul Şobolanului şi va continua cu anul Bivolului, Tigrului, Iepurelui, Dragonului, Şarpelui etc. 

Cum se sărbătoreşte

Chinezii au mulţime de ritualuri menite să le aducă în noul an prosperitatea şi fericirea. Obiceiuri vechi ce se pierd în negura timpului, unele de mii de ani, dau o culoare aparte evenimentului. De regulă, multe dintre aceste ritualuri cuprind jocuri şi dansuri în care cei care sărbătoresc au măşti diverse, de la demoni până la dragoni şi alte personaje ale mitologiei estice.

Spre exemplu, chinezii caută să intre în graţiile lui Nen, un monstru care, spune tradiţia, obişnuieşte să-i lase pe oameni fără mâncare şi să fure copiii. Pentru a-l îmbuna, femeile trebuie să gătească o masă bogată de Anul Nou. Cu cât vor fi mai multe alimente, cu atât mai mulţumit va fi Nen, care nu se va mai atinge de bunătăţile puse deoparte în cămările oamenilor.

Totodată, există obieciul ca oamenii să se îmbrace în roşu în noaptea şi în ziua de Anul Nou. Asta pentru că, în conformitate cu vechea legendă, Nen ar fi văzut pe vremuri un tânăr îmbrăcat în haine roşii, iar acest lucru l-a intimidat şi l-a pus pe fugă. Astfel, culoarea roşie este considerată protectoare la această sărbătoare specială.

În general, obiceiurile şi tradiţiile regionale cu această ocazie sunt foarte diverse, dar au în comun câteva elemente. Pe lângă îmbunarea lui Nen, oamenii cumpără cadouri, decoraţiuni, iar în întregul spaţiu chinezesc există şi obiceiul ca în fiecare casă să se facă o curăţenie generală cu scopul de a îndepărta orice eveniment nedorit.

Ferestrele şi uşile se decorează cu decoraţiuni din hârtie roşie, pentru a-l ţine la distanţă pe Nen.  Carnea de porc, alături de cea de raţă sau pui, se află la loc de cinste, alături de dulciurile care sunt care mai de care mai delicioase. Nu vor lipsi de pe masă nici orezul şi mandarinele sau portocalele, fructe despre care chinezii spun că aduc noroc. Seara magică se încheie de regulă cu focuri de artificii, care ţin la distanţă spritele rele, iar oamenii petrec până a doua zi.