Oraşul în care constructorii vor fi obligaţi să plătească o taxă de urbanism. Edilul a explicat ce va face cu banii astfel adunaţi
0
Preţurile apartamentelor continuă să crească şi pe timp de pandemie, iar pe viitor ar putea să crească şi mai mult dacă primăriile le vor impune taxe constructorilor. O astfel de taxă de urbanism ar urma să devină realitate în cel mai scump oraş al ţării.
Clujul este de departe cel mai scump oraş al ţării, iar constructorii s-au înghesuit aici în ultimii 20 de ani, atraşi de profiturile uriaşe. Chiar dacă de ani buni Clujul are cea mai scumpă piaţă imobiliară, preţurile continuă să crească implacabil chiar şi pe timp de criză. Iar în anii care urmează este de aşteptat ca acest trend să se menţină, ba chiar să existe o adevărată explozie a preţurilor, dacă primarul Emil Boc va impune aşa numita taxă de urbanism, la care a recunoscut că se gândeşte serios.
Invitat la Ziua Live, edilul şef al Clujului a explicat cum a apărut ideea taxei de urbanism şi de ce această taxă ar urma să fie achitată de constructori în zonele unde se investeşte pe suprafeţe mai mari de 100 de hectare. Aici, el a dat ca exemplu Sopor, un cartier care urmează să fie ridicat de la zero şi care va fi cel mai mare cartier al oraşului, alături de Mănăştur.
Cine va plăti
„Este o propunere pe care am făcut-o în cadrul unei dezbateri pentru a fi analizată de către toţi cei care sunt interesaţi. Dacă va găsi susţinere, ea va fi promovată. Ea doreşte să ajute. Să sprijine investitorii privaţi, să sprijine pe cei care au terenuri în cartierul Sopor. Discutăm strict despre cartierul Sopor sau de viitoare extensii ale Clujului cu peste 100 de hectare. Nu discutăm despre alte zone”, a punctat Boc.
„În cartierul Sopor avem azi 240 de hectare de teren, care sunt private. Avem iniţiativa Primăriei, care a spus: ”Noi, autoritatea statului facem planul urbanistic zonal, master planul şi stabilim de la început unde sunt bulevardele, unde sunt creşele, şcolile, parcurile şi grădiniţele. Acel cartier va avea un aspect ordonat, să se respecte calitatea vieţii, fiind primul proiect din România.
Ne apropiem de realizarea acestui studiu şi se pune întrebarea: «Cine face utilităţile? Cine construieşte şcolile, creşele, grădiniţele? Cine face bulevardele?», Fiecare investitor privat va veni pe bucăţica lui că «Domnule, eu fac pe bucăţica mea, blocul meu. Să facă celălalt şcoala, creşa, grădiniţa!». Celălalt va zice ca pe terenul lui s-a rezervat loc pentru parc şi cine îl despăgubeşte”, a adăugat edilul.
Pe ce vor merge banii
Aici intervine taxa de urbanism, care ar urma să fie votată de Consiliul Local. Municipalitatea ar urma să construiască şcoli, grădiniţe şi străzile, iar constructorii să plătească nişte taxe din care Primăria Cluj-Napoca să-şi recupereze banii. Ar mai exista şi o a doua variantă, însă deocamdată nu este clar ce se va întâmpla.
„Aici avem două posibilităţi. Să lăsăm privaţii să se înţeleagă între ei. «Domnilor, când veniţi înţeleşi la noi primiţi autorizaţia», şi este o modalitate de lucru, sau ceea ce am iniţiat eu ca analiză este ca municipalitatea să îşi asume şi pasul următor şi să spună: «Nu numai vă v-am făcut master planul, dar facem şi infrastructura de bază: bulevarde, şcoala, parcul, creşa, grădiniţa!» şi facem şi exproprieri. Vom face din bani publici, dar trebuie să îi recuperăm. Aici, putem lua un credit pentru exproprieri, iar Primăria va recupera de la investitori. Modalitatea de recuperare este prin taxa de urbanism. Fiecare investitor, în funcţie de metri pătraţi pe care îi are să achite această taxă pentru a avea utilităţi”, a mai afirmat Emil Boc.
Fostul premier a mai spus că propunerea trebuie discutată cu proprietarii de terenuri, iar decizia finală va fi luată în Consiliul Local. Nu a răspuns însă la o întrebare: dacă noile taxe impuse constructorilor vor duce la noi scumpiri, în condiţiile în care Clujul are oricum cea mai piperată piaţă imobiliară din România.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
