Nikola Tesla, între condiţia de geniu şi savant nebun
0Celebrul om de ştiinţă de origine sârbă a patentat aproximativ 300 de invenţii şi a luat parte la experimente care continuă să uimească după aproape un secol. Se pare că Tesla a fost „creierul“ şi în cazul controversatului experiment Philadelphia, care ar fi avut loc la începutul anilor 40.
Cu toate că se poate spune că a revoluţionat ştiinţa la finele secolului al XIX-lea şi la începutul secolului trecut, există şi numeroase voci care susţin că, în realitate, acesta a fost doar un savant nebun. Nikola Tesla şi-a făcut numeroşi duşmani, inclusiv printre colegii de breaslă. Printre cei mai aprigi contestatari au fost chiar trei savanţi la fel de cunoscuţi, Thomas Edison, John von Neumann şi Guglielmo Marconi.
”Războiul curenţilor” cu Edison
El a fost chiar angajatul lui Edison, între 1882 şi 1885, însă colaborarea lor nu s-a încheiat în cele mai bune condiţii. Tesla a ocupat iniţial funcţia de inginer electrician, dar a reuşit să-l impresioneze pe Thomas Edison, care l-a promovat rapid. Clifford A. Pickover notează în cartea sa „Strange Brains and Genius: The Secret Lives of Eccentric Scientists and Madmen“ că Edison i-ar fi promis lui Tesla venituri de 50.000 de dolari, echivalentul a peste un milion de dolari în prezent, însă nu s-a ţinut de cuvânt.
După producerea rupturii, cei doi au devenit mari rivali, mai ales după ce sârbul s-a ambiţionat să-i demonstreze fostului său patron superioritatea curentului alternativ asupra curentului continuu. Rivalitatea lor nu a trecut neobservată nici în presa vremii, care a numit confruntarea ”războiul curenţilor”. Tesla a ieşit învingător, după ce a reuşit să demonstreze la Chicago, în 1893, superioritatea teoriei sale.
Conflictul cu Marconi
Câteva luni mai târziu, Tesla a reuşea să transmită energie electromagnetică fără cabluri şi construia primul radio-transmiţător. Ulterior el a prezentat patentul acestuia în 1897. Doi ani mai târziu, Guglielmo Marconi reuşea prima transmisie radio şi încerca să-şi înregistreze patentul, dar i-a fost refuzat din cauză că s-a considerat că l-ar fi copiat pe Tesla. A fost începutul unui litigiu între cei doi care a durat mai bine de 40 de ani. Abia în 1943, Curtea Supremă de Justiţie a Statelor Unite ale Americii a dat o decizie irevocabilă în favoarea lui Tesla. Cu toate acestea, italianul este considerat şi în prezent de multă lume ca fiind adevăratul inventator al radioului.
Descoperiri geniale
Nikola Tesla a patentat circa 300 de invenţii şi a luat parte la experimente care continuă să uimească după aproape un secol. Printre marile sale descoperiri se numără curentul alternativ, radioul, becul fară filament, reţele de curent alternativ cu una sau trei faze, tehnologia de transmisie fără fir şi telecomanda, teoria dinamică a gravitaţiei, submarinul, bobina Tesla, conceptul care stă la baza actualelor vehicule electrice şi multe altele. Renumitul savant şi-a adus contribuţia şi la realizarea controversatului sistem HAARP.
La limita dintre normal şi paranormal
La finele secolului XIX, Tesla a devenit un adept al filosofiei hinduse şi a început să fie influenţat de marii mistici ai timpurilor. Mai târziu, sârbul a declarat că a luat contact cu o civilizaţie extraterestră în numele căreia a făcut apel la pace. El a susţinut şi că a găsit o modalitate ca omenirea să beneficieze de energie liberă, fără a mai fi necesari combustibilii care sunt utilizaţi şi în prezent. Adepţii teoriei conspiraţiei cred cu tărie că documentele sale care ar putea revoluţiona lumea au fost confiscate de serviciile secrete americane şi că au ajuns în posesia unor elite răuvoitoare.
S-a mai scris că Tesla ar fi avut o premoniţie cu privire la moartea mamei sale. Savantul ar fi visat tristul eveniment şi le-ar fi povestit apoi detalii persoanelor apropiate. Se spune şi că savantul ar fi fost ”creierul” şi în cazul controversatului experiment Philadelphia, care ar fi avut loc la începutul anilor 40.
Chiar şi azi, la aproape 75 de ani de la moartea sa, Nikola Tesla rămâne unul dintre cei mai remarcabili oameni de ştiinţă pe care i-a avut omenirea. Deşi părerile continuă să rămână împărţite şi mulţi îl consideră mai degrabă un savant extravagant, meritele sale nu pot fi puse la îndoială nici de către cei mai înverşunaţi contestatari.