Dumpingul, o modă în licitaţiile din Cluj
0Majoritatea marilor proiecte din judeţ au avut nevoie, pe parcurs, de suplimentări substanţiale de costuri.
Practica licitaţiilor adjudecate la preţuri de dumping, care ulterior sunt „săltate", a devenit un simptom al achiziţiilor publice á la Cluj. Este cazul unora dintre cele mai importante lucrări din judeţ din ultimii ani. Fie că la mijloc se află maniera defectuoasă în care sunt realizate caietele de sarcini sau ipoteza - greu demonstrabilă - potrivit căreia aceste licitaţii ar fi adjudecate prin aranjamente de anumite „firme de casă", societăţile câştigătoare au ajuns să obţină ulterior, fără prea mare efort, prin acte adiţionale, majorări faţă de valoarea iniţială a contractelor.
Opt milioane în plus pentru Cluj Arena
„Cluj Arena", cel mai mare stadion din Transilvania, realizat la standarde FIFA şi UEFA, de către ACI SA Cluj şi asocierea de firme Con A Sibiu, Transilvania Construcţii, SC Dico şi Ţigănaş, SC Grup 4 Instalaţii, SC Bogart Construct şi SC Das Engineering şi Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a pornit la drum cu un buget de aproximativ 28 de milioane de euro, în contextul în care preţul cel mai mare oferit în momentul licitaţiei, a fost de 49,3 milioane de euro. Aceasta a venit din partea asocierii Astaldi Spa Italia - sucursala Bucureşti, Max Bogl Germania şi SC BOG' ART SRL Bucureşti. După mai bine de un an de la demararea lucrărilor, consilierii judeţeni au votat în decembrie 2010, aprobarea suplimentării valorii lucrărilor la acest obiectiv, cu 8,8 milioane de euro. În total, Cluj Arena a costat 35 de milioane de euro fără TVA, în total 44 de milioane de euro.
Preţ aproape dublu pentru centură
Centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia est Vâlcele-Apahida are o lungime de 23,7 kilometri, costurile lucrării depăşind 600 de milioane de lei în prezent. Costul iniţial, atribuit prin licitaţie, era de de doar circa 350 de milioane de lei. Lucrările au început în noiembrie 2006, dar încă nu sunt gata. Centura va fi finalizată integral abia la sfârşitul lunii iunie 2012. Valoarea lucrărilor pentru porţiunea de circa un kilometru, afectată de alunecări de teren şi relicitată de curând, a fost stabilită la 45 de milioane de lei, adică peste 10 milioane de euro.
Caiete de sarcină prost întocmite
Iosif Pop, om de afaceri şi preşedinte al Consiliului Civic Local spune că vina pentru modificările de preţ care apar pe parcurs aparţine exclusiv instituţiilor statului, care permit, de multe ori să se demareze lucrările înainte de a avea toată documentaţia de proiectare şi toate datele economice. „ Lucrurile se fac cu heirupul. Se trece la execuţie fără să se finalizeze contractul. Constructorilor le convine. Probabil o fac deliberat, pentru ca ulterior să poată suplimenta preţul. Problema vine de la caietul de sarcini, care nu este realizat cum trebuie", spune omul de afaceri.
Tot acesta este de părere că în dialogul de negociere şi execuţie, fiecare constructor are toate motivele ca să ceară costuri suplimentare. „Am propus o soluţie autorităţilor pentru a pune capăt unor astfel de situaţii. Să ceară de la 6-7 constructori oferte pe aceeaşi documentaţie, să le compare pe elemente de detaliu şi să îi pună faţă în faţă, să se certe între ei, să spună care sunt diferenţele şi pe ce se fură. Ca asemenea situaţii să nu mai existe , trebuie să nu le laşi loc constructorilor de manevre, să adjudeci licitaţia cu preţ îngheţat", a adăugat Pop. Mai există o variantă , spune omul de afaceri, ipotetică, dar nu imposibilă. „ Există şi o presupunere în caz de suplimentare a costurilor. În contextul în care s-au respectat regulile de atribuire, se poate şi ca părţile să aibă ceva de împărţit în afara contractului", a explicat omul de afaceri.
Regulă naţională
Situaţia se regăseşte şi la nivel naţional. Potrivit unui raport de analiză internă al Ministerului Dezvoltării şi Turismului, făcut public chiar de Elena Udrea, peste 90% dintre contractele atribuite unor firme de construcţii pentru lucrări publice, au necesitat fonduri suplimentare, iar cuantumul acestora a fost apropiat de 50% din valoarea iniţială a contractului.
Lucrările la pistă, blocate luni întregi
Tot din cauza preţurilor de dumping propuse, proiecte importante din judeţ au fost sau sunt blocate de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Licitaţia pentru realizarea etapei I din pista de 3.500 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca a fost şi ea blocată luni bune după contestarea în două rânduri a deciziei de acordare a contractului de 39,9 milioane de euro către consorţiul condus de SCC Napoca SA. Lucrările au început abia la jumătatea lunii septembrie a acestui an, deşi câştigătorul iniţial a fost desemnat încă din iunie.
Una dintre cele trei contestaţii a fost depusă de SC Romstrade SRL , care a venit cu o ofertă de de 155,3 milioane de lei. Suma propusă de SCC Napoca SA - SC ICCO System SEL - SC Geo Arc SRL, de 137,8 milioane de lei, spun ei, este nejustificat de mică.
De asemenea, ACI şi asociaţii TIM, Das Engineering şi Bogart Construcţii, au contestat în primăvară rezultatul licitaţiei pentru construcţia sălii polivalente de lângă Cluj Arena. Situaţia nici acum nu este rezolvată. Compania a contestat preţul de 14,7 milioane de euro propus de firma CON-A Sibiu, cu 47,3 milioane de euro mai puţin faţă de cât se estima în studiul de fezabilitate. Un alt exemplu este cel al demarării licitaţiei municipalităţii clujene pentru achiziţionarea de tramvaie noi. CNSC a respins preţul propus prin caietul de sarcini de 1,2 milioane de euro de pentru un tramvai, pe motiv că acesta era nesustenabil şi nejustificat de mic. „ Am văzut într-un articol, că autorităţile poloneze au achiziţionat tramvaie cu acest preţ. CNSC a respins suma. Am revenit asupra preţului şi am propus 1,6 milioane de euro de tramvai. Asta nu înseamnă că nu se va găsi o firmă care să vină cu o propunere sub această valoare", a declarat primarul municipiului, Sorin Apostu.