Cum a „descoperit” o primăriță din Cluj „cel mai vechi document în română”. Istoricii: „O aiureală patriotică”
0Primărița comunei Tureni, Elena Daniela Mănăilă, a devenit subiect de glume după ce, cu ocazia unei descoperiri arheologice făcute în localitate, a susținut că s-a găsit cel mai vechi diocument scris în limba română. „E ca în bancul cu Radio Erevan”, explică istoricii.
În localitatea Tureni din jud. Cluj, arheologii de la Muzeul național al Transilvaniei din Cluj, conduși de arh. Cristi Dima, au făcut săpături de descărcare arheologică pentru un drum expres (Drumul Expres A3 – Tureni). S-a descoperit un complex Latene (epoca fierului) și separat, unul post roman. În complexul de epocă Latene, datat în sec II î.e.n. s-a găsit și un vârf de lance. În așezarea post-romană (sec 3-4 e.n., nu romană), niște locuințe modeste, gropi de provizii, oase de animale.
Primărița PNL a comunei, Daniela Mănăilă nu a scăpat ocazia să-și dea cu părerea despre descoperiri. „Tureniul a fost locuit de daci, apoi și de romani, iar acest lucru a fost reconfirmat de specialiști. Lucrările de descărcare arheologică de pe traseului drumului de legătură între DN1 și A3 au dus la descoperiri extrem de valoroase. O lance din vremea dacilor, care datează din secolul al doilea, înainte de Hristos, respectiv o așezare civilă romană, din secolele 2-3 d.H. Așezarea romană este complexă: s-au găsit două locuințe romane semiadâncite, bucăți dintr-un vas de provizii de tip dolium, gropi de provizii și alte bucăți de ceramică fină”, a scris politicianul pe pagina sa de Facebook.
„Arheologii nu au zis că lancea e dacică, iar așezarea civilă nu e romană și nici complexă. Reprezintă însă un „complex arheologic” ceea ce altceva”, a corectat-o ilustratorul istoric Radu Oltean.
„Însă cireașa de pe tort abia acum urmează”, a continuat acesta. Dănăilă a postat pe pagina sa de Facebook o informație care a devenit virală: „Și încă ceva s-a mai descoperit: dovada că aici trăiesc români de sute de ani. Arheologii au găsit un contract de vânzare-cumpărare între doi frați pentru o livadă, datat 1267, scris în limba română. Adică acum mai bine de 750 de ani la Tureni se vorbea deja limba română.”
Informația conform căreia la Tureni/jud. Cluj s-a găsit cel mai vechi document în limba română a fost masiv distribuită pe rețelele sociale. Primărița a sugerat că documentul a fost descoperit chiar în săpătura arheologică.
„Ca la Radio Erevan”. Ce spun specialiștii
„Stați să auziți cum o aiureală patriotică scrisă de un entuziast complet ignorant, poate deveni, prin viralizare, știre de senzație distribuită online chiar de oameni cu mintea acasă”, a comentat Radu Oltean.
Specialistul a calificat situația astfel: „Ca în bancul cu Radio Erevan: Da, este adevărat că s-a descoperit un document, dar nu în săpături, ci în arhive. Și nu acum, ci demult, fiindcă este publicat de unguri încă de prin 1830. Și nu e în limba română, ci în latină. În plus, probabil este un fals de epocă.”
Oltean a făcut apel la doi istorici - Mihai Hassan și Kovács Mihai, cu ajutorul cărora a rezolvat „misterul”.
Contractul de vânzare-cumpărare era redactat în limba latină. „În România documentul a fost publicat doar în traducerea în limba română, fapt ce, probabil, a indus-o în eroare pe doamna primăriță. Și-o fi imaginat că dacă e tradus în română, așa era și acu 700 de ani”, a precizat Oltean.
Iată ce zice textul (traducerea și adaptarea în ro):
„Noi, fratele Iacob zis Wechelyny, magistrul casei cruciaților din Turda dăm de știre tuturor, că Nicolaus din satul Tureni (Thur) și sora lui Elisabeta, înfățișându-se înaintea noastră, au declarat că numita Elisabeta a vândut pe veci o livadă a sa în satul Tureni , în partea vestică, cunoscut cu numele de Thury Fewld, fratelui său de sânge, Nicolae, pentru suma de două mărci, pentru totdeauna, preluând asupra sa toate obligațiile. Drept care, le-am dat scrisoarea noastră oficială pentru a sluji de chezășie în viitor. Dată în același sat Thur, în ziua de marți, după sărbătoarea Sfântului Iacob. Anul o mie două sute saptezeci și șase.” (DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMÂNIEI : Vol.2 : 1251-1300. Veacul XIII, Transilvania, Ed. Academiei RPR, București 1952, pagina 180-181).
Istoricii spun că este foarte probabil un fals din secolul al 19-lea, lucru obișnuit în trecut, mai ales când era vorba de procese legate de proprietăți.
„Deci, după ce că e un document unguresc, mai e și fals. Cum e karma asta! Să sari în sus că ai găsit un document în limba română din veacul 13 care „atestă că acum mai bine de 750 de ani la Tureni se vorbea deja limba română” și să dai de un document maghiar, în latină, probabil fals din sec 19, care vorbește de niște frați unguri care și-au vândut ceva terenuri în satul Thur (Tureni)”, a concluzionat Oltean.
Istoric: „documentul este fals”
Mihai Hasan a relatat povestea atestării satului Tureni. „În 1839 un cunoscut editor de documente medievale din fostul regat al Ungariei, pe numele sau Georgius (Gyorgy) Fejer, a publicat la Buda (pe atunci existau doar Buda și Pesta) al patrulea volum din tomul VII al colecției sale de documente ecleziastice și civile din perioada timpurie a regatului maghiar. Acest minunat culegător de documente medievale a scormonit numeroase arhive, printre acestea și pe cea impresionanta a contelui Kemény Iozsef”, relatează istoricul.
Contele era cunoscut ca un falsificator de documente, dar nu se știe câte astfel de falsuri a creat: 50, 100, 1000.
„Cert este ca un număr de astfel de falsuri au fost trimise către Fejer și Codex Diplomaticus. Întâmplarea face ca în tomul amintit sa fie un document din vara lui 1276. Acesta ar fi fost emis de către magistrul Iacob al comanderiei Ospitalierilor din Oprisani/Turda (villa Cruciferorum de Thorda) în satul Tureni (Thur) pentru Nicolae și Elisabetha, frate și sora, cu privire la împărțirea unei livezi”, detaliază Hasan.
Actul a fost redactat în latina specifica perioadei. În jurul lui 1839, Fejer a primit de la conte o copie contemporana despre care a spus că ar fi găsit-o printre actele sale medievale ca fiind un tramsumpt (document copiat in alt document) dintr-un act de la 1501.
„Fejer, obișnuit cu stilul de lucru al contelui, trece această notiță paleografica la baza documentului trimis spre publicare. Documentul fusese deja transcris de către conte, nu mai avea nevoie decât de un număr. Așa ajunge documentul nostru (fals din jurul lui 1839 - creație personală a contelui) în prestigioasa colecție de documente”, spune Hassan.
Au existat cei doi semnatari ai contractului?
Putini știu ca documentul este un fals și nu mai prea poate fi luat în calcul pentru palmaresul de vechime, este de părere istoricul. Contele știa latina medievala și modul de organizare a unui document, iar falsurile sale erau greu de depistat. E posibil să fi știut ceva informații pe care le-a inserat în textul pe care l-a creat de la 0. „Una dintre acestea este legată de posibila existența a magistrului Iacob. Cine știe despre Nicolae și Elisabetha? Poate satul să fi existat după 1241-42. Cert este că săpăturile arheologice recente au indicat vechi urme de locuire în areal”, a mai spus el.
„Din pacate, din necunoașterea subiectului, cineva din primăria comunei a înțeles ca actul referitor la 1276 era unul redactat în limba româna pentru ca se găsea în colecția DIR din 1952. Nu a înțeles ca actul latin la baza se găsea într-o traducere în limba romana din 1952 și într-un rezumat maghiar din 1997, care indica și nulitatea lui pentru vechimea existentei localității la 1276. De aici s-a ajuns la fel de fel de afirmații hazardate, care pentru subsemnatul, din perspectiva cercetătorului, nu ma privesc defel. Am găsit de cuviință să stabilesc contextul documentului dovedit ca și un fals din jurul lui 1839. Restul privește pe alții, dar nu pe mine”, a concluzionat Hasan.
Primăria revine cu precizări
Primăria Tureni a transmis un comunicat în care infirmă declarațiile primăriței Dănpilă.
„1. Într-adevăr, în urmă cu trei zile, pe traseul DX A3 - Tureni, arheologii au descoperit două situri arheologice, după cum urmează: Un sit conținând așezăminte umane și o lancie, datate din secolul II Ante Hristum (înainte de Hristos), respectiv un sit conținând așezăminte umane, vase de ceramică și gropi de provizii, din perioada daco-romană (secolul II Post Hristum). Aceste descoperiri atestă, cu adevărat, continuitatea locuirii acestor meleaguri de către populații (daci, respectiv romani) atât în secolul II înainte de Hristos, cât și în secolul II după Hristos”.
Referitor la prima atestare documentară a comunei Tureni, în contractul de vânzare - cumpărare a unei livezi, Primăria arată:
„acest contract NU A FOST DESCOPERIT pe traseul DX A3 - Tureni, NU este scris în limba română, ci în LIMBA LATINĂ, este datat 1276, iar numele comunei noastre este scris „Villa Thur”. Acest document este în Arhivele Naționale ale Statului Român, de la Cluj-Napoca.”
Se încarcă comentariile...
