Blocuri de 10 etaje, spaţii comerciale şi birouri, pe locul fabricii Ursus din Cluj care producea bere din 1878
0Primăria Cluj a emis certificatul de urbanism care atestă că pe terenul din centrul oraşului unde a fost amplasată una dintre cele mai vechi berării din ţară se poate construi un ansamblu imobiliar mixt, care va cuprinde locuinţe, spaţii comerciale şi birouri, înălţimea maximă fiind de 10 etaje. SC Ursus Breweries SA, proprietarul terenului, susţine că se negociază vânzarea terenului.
SC Ursus Breweries SA a obţinut, în luna august, un certificat de urbanism pentru terenul de câteva hectare unde a fost amplasată fabrica de bere. Zona se află foarte aproape de centrul oraşului. În act se arată că scopul emiterii certificatului a fost elaborarea Planului Urbanistic Zonal şi construirea unui ansamblu mixt, rezidenţial, de comerţ şi servicii. Ansamblul este împărţit în 4 imobile dintre care cel mai înalt are 10 etaje. De asemenea, se vor ridica două clădiri de 8 şi 6 etaje, plus un imobil cu subsol, demisol şi parter. Terenul de câteva hectare a fost eliberat, în vara aceasta, de toate construcţiile şi instalaţiile vechii fabricii de bere. Reprezentaţii Ursus susţin că eliberarea certificatului de urbanism nu s-a făcut pentru demararea unei investiţii de către companie, întrucât aceasta doreşte vânzarea terenului. „Planurile de viitor legate de teren trebuie să se integreze şi să sprijine planurile de dezvoltare ale oraşului, aşa cum vor fi ele decise de municipalitate. Tocmai de aceea se fac şi demersuri la Primărie şi discuţii legate de PUZ-uri pentru ca orice plan de dezvoltare să fie în acord cu planurile zonei. Acesti paşi fac parte din procesul normal de dezvoltare al oricarei zone urbane”, a declarat pentru “Adevărul” Diana Klusch, corporate affairs director la Ursus.
Aşa arăta fabrica în zilele ei bune.
Terenul nu a fost vândut
Klusch a mai precizat că terenul nu a fost vândut, dar se analizează mai multe oferte. „După cum am mai menţionat şi cu alte ocazii, credem că este atât în interesul companiei cat şi in cel al Clujului şi al clujenilor ca terenul fostei fabrici să capete o nouă destinaţie, generatoare de activitate si locuri de munca. Investigăm oportunităţile de valorificare a acestuia, exista discutii cu diverse parti interesate, dar pana la momentul finalizarii oricareia dintre discutii consideram ca este mai bine sa nu dam detalii, pentru a evita orice speculatii inutile”, a explicat directoarea.
Undă verde pentru construire
Certificatul de urbanism este o informare din partea municipalităţii în care se precizează ce construcţii se pot face pe un teren. Pasul următor este obţinerea Planului Urbanistic Zonal şi a autorizaţiei de construire, care însă nu pot modifica substanţial planurile constructorului. “Acum e nevoie de un accept de oportunitate de la Consiliul Local, nu ai voie sa dai drumul unui PUZ fara un studiu de oportunitate. Dupa ce consilierii vor vota cu mana ridicata, se vor adresa Comisiei de Urbanism. Acolo se pot face modificari ale proiectului, daca domnii din comisie spun ca e nevoie. Ceea ce e insa foarte important in tot acest proiect e ca orasul sa aiba de castigat din el si nu doar cativa”, a explicat arhitectul Szabolcs Guttmann, pentru Ziar de Cluj, publicaţia care a semnalat apariţia certificatului de urbanism.
În vara acestui an, terenul de câteva hectare a fost eliberat de cazanele uriaşe de bere.
Fabrică de bere din 1878
„Istoria berii URSUS este strâns legată de evenimentele petrecute de-a lungul vremii în Cluj. Conform informaţiilor găsite în Arhivele Naţionale, la începutul secolului al XVIII-lea a fost înfiinţată în oraş o berărie. Ordinul călugărilor iezuiţi, care îşi avea sediul în Conventul de la Mănăştur, Calvaria, a înfiinţat aici o casă a berii (Sorhaz în maghiară), exploatată prin interpuşi care o luau în arendă. Era o practică obişnuită în acea perioadă şi alte episcopii din ţara având în proprietate mai multe berării. Călugării iezuiţi au fost expulzaţi în anul 1773, iar Statusul Româno - Catolic a preluat domeniile călugăreşti din Mănăştur, inclusiv berăria. În perioada secolelor XVIII - XIX, la Cluj au existat două berării: una aflată pe Canalul Morii în zona Parcului I.L. Craragiale, demolată odată cu lucrările de amenajare urbanistică în prima jumătate a secolului al XIX-lea şi berăria călugărilor iezuiţi şi apoi a Statusului Româno - Catolic, apreciată ca fiind probabil una din cele mai vechi din Transilvania, conform lui Octavian Buzea. 1878 este anul în care se pun bazele unei fabrici de bere în adevăratul sens al cuvântului. Ultimul arendaş al fabricii a fost un braşovean, Czell Friedrich, care la începutul secolului XX a cumpărat-o, dezvoltând apoi fabrica. Între anii 1909 - 1912 s-au construit clădirea principală cu secţiile de fermentare, pivniţele, secţiile de umplere a sticlelor şi butoaielor, clădirile secţiei de maşini şi ale celei de fierbere, precum şi birouri sau locuinţe.
Naţionalizată în 1948
În 11 iunie 1948, Fabrica de bere URSUS din Cluj şi secţia ei producătoare de malţ din Turda (care a revenit în cadrul fabricii clujene încă din anul 1945) au fost naţionalizate. Ajunsă în proprietatea statului, fabrica a fost organizată sub numele de Întreprinderea "Înainte", cu principal domeniu de activitate fabricarea berii. Naţionalizarea fabricii de bere din Cluj, împreună cu secţia ei producătoare de malţ din Turda, începând cu 11 iunie 1948 nu a reprezentat un obstacol. Întreprinderea "Înainte", aşa cum a fost numită Fabrica URSUS Cluj, s-a dezvoltat, din 1951 intrând în componenţa sa "Clujeanul", fabrică de spirt şi oţet, "Gherla", fabrică de spirt, şi secţiile de malţ din Turda şi Bistriţa.
Producţie stopată în 2010
În 1958, datorită perfecţionării liniilor de producţie, a început fabricarea primei beri pasteurizate din România. Drumul a fost deschis, iar berea de la Cluj a devenit un reper. Fiind prima companie privatizată prin ofertă publică după 1989, Fabrica a continuat tradiţia fabricării berii locale, dar a început să distribuie URSUS şi în zonele din jurul Clujului, în Bucureşti şi Constanţa. După Revoluţie, berea Ursus a devenit una dintre cele mai consumate din ţară. Fabrica a fost privatizată şi după mai multe tranzacţii a ajuns în proprietata SAAB Miller, care a stopat producţia în 2010.
Citeşte şi
Bătrânul Urs(us) părăseşte Clujul. "E ca şi cum BMW ar pleca din Bavaria"
Se încarcă comentariile...
