Bătaie de joc cu cel mai modern centru de cercetare medicală din România: făcut la Cluj cu 11 milioane de euro de la UE, lăsat fără bani de Minister

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Primul centru din România care cercetează viaţa intra-uterină a fost realizat, la Cluj-Napoca, cu o investiţie de 11 milioane de euro. La şase luni de la inaugurare, Ministerul Sănătăţii nu a alocat niciun leu pentru cercetare, în condiţiile în care în 5 ani, statul român va fi obligat să restituie investiţia dacă nu sunt atinse obiectivele asumate.

Primul centru din România care cercetează viaţa intra-uterină  a fost inaugurat în luna octombrie a anului trecut la Cluj-Napoca, în urma unei investiţii de 11 milioane de euro, finanţare provenită în mare parte de la UE. Imogen este unul dintre cele mai moderne centre de cercetare interdisciplinare din Europa de Sud-Est, fiind dotat cu aparatură de ultimă oră în domenii precum imagistică medicală, ginecologie, neurologie şi maxilo-facială.  

Specialiştii de aici se vor concetra pe diagnosticarea prenatală, care va permite medicilor să ştie ce boli are copilul înainte de a se naşte. De asemene se vor studia cauzele şi modul de prevenire a bolilor genetice sau se va face cercetare fundamentală direct pe ADN-ul copiilor încă din viaţa intra-uterină.

„Semnificaţia acestui eveniment depăşeşte cadrul Clujului. E o strategie la nivel naţional pentru a realiza mai multe centre de acest fel. (...) Cercetarea are conotaţii mai ample la nivel european, ea trebuie să fie principalul motor de dezvoltare al Europei, pentru a putea ajunge din urmă America. Urmează ca aceste institute să fie integrate în cercetarea europeană", a afirmat, la inaugurare, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale din România, Irinel Popescu.

"Cercetarea are conotaţii mai ample la nivel european, ea trebuie să fie principalul motor de dezvoltare al Europei, pentru a putea ajunge din urmă America. Urmează ca aceste institute să fie integrate în cercetarea europeană", a declarat preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale din România, Irinel Popescu
image

11 milioane de euro, amendă pentru lipsa de performanţă

Odată cu banii europeni au venit şi condiţii: în cinci ani, Imogen trebuie să creeze 40 de locuri de muncă pentru cercetători şi să reuşească să se auto-finanţeze din proiectele accesate. „Dacă nu sunt îndeplinite aceste angajamente, statul român va trebui să restituie o parte din bani sau chiar toţi banii. Pentru a reuşi să ne autofinanţăm din cercetare trebuie să câştigăm proiecte euroepene, ceea ce înseamnă să fim buni”, explică directorul.

Finanţarea este făcută iniţial de la Ministerul Sănătăţii, iar apoi, terptat, până la finalul celor 5 ani, Centrul trebuie să fie independent financiar. 20% din activitatea Centrului poate consta în servicii către populaţie, pentru a asigura o cotă de autofinanţare. Imogen va trebui să intre în competiţie pentru banii europeni cu centre de cercetare din Europa care au o experienţă mult mai mare în acest domeniu. Pe lângă acest handicap, cercetătorii clujeni rebuie să facă faţă şi lipsei fondurilor. Ministerul Sănătăţii a aprobat o orgainigramă de 9 persoane, deşi capacitatea pentru care a fost construit centrul este de circa 50 de persoane, având 3.800 de metri pătraţi şi 17 laboratoare. 

„Dacă nu sunt îndeplinite aceste angajamente, statul român va trebui să restituie o parte din bani sau chiar toţi banii. Pentru a reuşi să ne autofinanţăm din cercetare trebuie să câştigăm proiecte euroepene, ceea ce înseamnă să fim buni”, a spus Florin Stamatian, directorul Imogen 


„Cercetarea nu e înţeleasă în România”


La 6 luni de la inaugurarea centrului, Ministerul Sănătăţii nu a alocat niciun leu pentru cercetare către Centrul Imogen. „Cercetarea nu e înţeleasă în România. Pentru a face cercetare ai nevoie de bani. Nu au venit încă banii de la Minister. Acum se gândesc cum să-i împartă. Eu aştept o brumă de bani ncesari pentru cercetare. Partea de resurse umane este acoperită, dar avem nevoie de bani pentru reactivi şi pentru celelalte consumabile şi chletuieli absolut necesare în cercetare”,  explică directorul. În momentul de faţă, la Imogen sunt 9 persoane angajate şi 5 voluntari.

„După ce le-am scos sufletul cu insistenţe, au înfiinţat în cadrul bugetului Sănătăţii un Plan Sectorial pentru cercetare. Din necesarul de 80 de milioane de lei, s-au alocat, pentru 2015, doar 12 milioane de lei pentru toate proiectele din România. Însă, aici intervine aceeaşi problemă ca la bugetele spitalelor, în sensul că nu au fost încă definitivate. Eu nu am primit până astăzi niciun leu pentru Centrul Imogen de la Minister. Nu au trimis nici bugetul Spitalului Judeţean din Cluj, sub administrarea căruia funcţionăm. Încă se mai gândesc”, spune Stamatian. În momentul de faţă, cercetătorii de la Imogen au depus la concurs 12 proiecte, majoritatea la Ministerul Cercetării, şi au două în derulare, unul fiind din fonduri europene.  

„E un centru la nivelul anului 2014, ca structură e unic în România pentru că permite cercetarea interdisciplinară. De exemplu, avem un RMN de performanţă înaltă de 3 teta, care îmi permite să văd cum merge influxul nervos de la occipital la ochiul fătului aflat în burta mamei. Astfel, de aparat mai este la Viena , la Paris şi la Londra”, susţine Florin Stamatian, directorul Imogen
image

Centrul de cercetare SF 
 

O vizită în clădirea Centrului Imogen la şase luni după inaugurare nu poate să nu te impresioneze. Pe de o parte vezi aparatele medicale de ultimă generaţie, mese de operatie dotate cu braţe robotice, o sală de conferinţe în care se pot urmări live operaţiile, sisteme automatizate de acces, saloane dotate cu camere video şi microfoane pentru monitorizare etc.

„E un centru la nivelul anului 2014, ca structură e unic în România pentru că permite cercetarea interdisciplinară. De exemplu, avem un RMN de performanţă înaltă de 3 teta, care îmi permite să văd cum merge influxul nervos de la occipital la ochiul fătului aflat în burta mamei. Astfel, de aparat mai este la Viena , la Paris şi la Londra”, explică Stamatian. Pe de altă parte, este dezolant faptul că pe coridoare, în saloanele şi în laboratoarele centrului de cercetare nu vezi aproape nicio activitate. E ca şi cum ai avea un Ferrari şi l-ai conduce în curte. 

Citeşte şi:


„Daily Mail“, despre invenţia de Nobel a clujenilor: „Sângele artificial, care va putea fi folosit pe oameni, fără efecte secundare, a fost creat în România“

VIDEO Sânge artificial fabricat la Cluj: invenţie de premiu Nobel, şanse slabe de finanţare

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite