Profesoara de chineză de la Colegiul „B.P. Hasdeu“, într-un serial despre emigranţi români, realizat de Yahoo! News

Victoria a ajuns în China cu bursă de studiu

Site-ul de ştiri Yahoo! News publică o serie de exemple în care tineri emigranţi români îşi spun poveştile plecării, cum s-au adaptat la noua lor viaţă, dar şi avantajele şi dezavantajele faţă de România, pe care le-au găsit în noua ţară. Şirul poveştilor de succes începe cu un articol despre Victoria Lupaşcu, o buzoiancă de 26 de ani, care a ajuns să trăiască în China.

Născută în Buzău, Victoria Lupaşcu a absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din Bucureşti, secţia chineză-suedeză. Primind o bursă de studii, a ajuns pentru prima oară în ţara în care avea să emigreze.

Ulterior, şi-a continuat educaţia cu un masterat de Studii Est Asiatice, tot în cadrul Universităţii Bucureşti. În paralel, a urmat un master de relaţii internaţionale, în limba chineză, în China.  

“Mai întâi am vrut să îmi perfecţionez limba chineză şi am plecat cu bursa de studiu, timp de un an, în China. După aceea, mi-am dat seama că vreau să mă perfecţionez şi să ies cumva din aria mea de confort academic şi am urmat încă un program de masterat în China. Pe parcursul studiilor, am realizat că vreau să rămân în Asia, că mă pot dezvolta ca om în acest tip de cultură, mult mai bine decât în altă parte. Aşa că după încheierea studiilor, am decis să rămân şi să lucrez o perioadă în China”, a povestit Victoria Lupaşcu pentru Yahoo! News. 

În prezent, îşi construieşte o carieră academică în provincia Fujian, oraşul Xiamen, unde predă limbi străine. 

Chiar dacă s-a adaptat repede la condiţiile noii ţări, tinerei îi lipseşte cel mai mult familia. Şi asta pentru că în Xiamen locuieşte singură.   

“Trecerea nu a fost deosebit de grea, noutatea care mă înconjura mă fascina. Cel mai acut simt lipsa familiei de sărbători sau atunci când uit de diferenţa de fus orar şi vreau să vorbesc cu cineva apropiat. Sunt printre norocoşii care au trecut uşor prin şocul cultural şi m-am adaptat repede”, a adăugat Victoria Lupaşcu. 

Ca profesor, îşi începe programul zilnic la ora 8.00, iar până la 12.00, predă. O pauză de prânz, specifică părţii de Sud a Chinei, îi întrerupe programul timp de două ore, până la ora 14.00, după care îşi reia cursurile pe care le încheie la ora 18.00.  

Vorbind despre avantajele emigrării în China, Victoria Lupaţcu a pus pe primul loc faptul că acolo, “munca este valorizată şi apreciată, iar reuşitele personale sunt preţuite cum se cuvine”.

În plus, statutul social pe care îl au străinii este ridicat, iar acest lucru “atrage respect, ceea ce în România se obţine mai greu”. 

Tot la capitolul avantaje faţă de traiul de România, Victoria Lupaşcu a spus că deschiderea culturală a Chinei este mult mai mare, fiind accesibilă tuturor. 

De asemenea, facilităţile tehnice, de tipul cinematografelor IMAX sau 3D, transport urban şi interurban rapid, servicii de curierat rapid, posibilitatea cumpărăturilor online, etc sunt semnificative faţă de România.  Şi asta în timp ce, veniturile din China, fie ele şi modice, pot satisface nevoile de consum, reale sau fabricate, ale locuitorilor.  

“Există o dinamică a consumului foarte bine implementată, prin care îţi poţi permite mult mai multe lucruri decât în România, precum haine, accesorii, gadget-uri, etc”, a adăugat Victoria Lupaşcu.

Potrivit acesteia, în China, mâncarea autohtonă, la fel ca şi orice alt “obiect de uz cotidian”,  este mult mai ieftină decât în România.  Nu la fel se poate spune despre produsele mărcilor internaţionale, care au preţuri asemănătoare cu cele practicate în Europa. 

Mult mai ieftine decât în România sunt şi transportul în comun sau îngrijirea medicală, chiar şi dacă asigurarea nu acoperă o bună parte din cheltuieli.  De exemplu, o călătorie cu autobuzul în Xiamen costă 0,50 lei, iar dacă ai card de transport, tariful scade la 0,40 lei. 

Cu toate acestea, traiul zilnic al unui român emigrant în China prezintă şi o serie de dezavantaje. Printre acestea se numără limitările impuse de regimul politic, precum viteza relativ scăzută a Internetului, aglomeraţia şi poluarea ridicată.  

Dincolo de toate acestea, există o serie de dezavantaje subiective pe care românii care aleg să trăiască în această ţară le-ar putea resimţi.  De exemplu, depărtarea de casă şi traiul într-o societate care nu are la bază valori religioase similare adâncesc sentimentul de dezrădăcinare, potrivit Victoriei Lupaşcu. 

Victoria Lupaşcu vorbeşte şase limbi străine, iar în 2013 a fost interpret oficial al delegaţiei chineze la Bucureşti. 

A ales să predea gratuit limba chineză în Colegiul „B. P. Hasdeu”. Chiar dacă materia sa este una opţională, elevii nefiind notaţi în catalog, profesoara se mândreşte, după un an şi jumătate, că a reuşit să formeze un grup de liceeni care au toate şansele să fie admişi la facultate la specializarea „limba chineză”.