„Pomana“, cea mai periculoasă metodă de înşelăciune apărută în România. Zeci de bătrâni, furaţi de toţi banii din casă

După ce au stors cât au putut prin metoda „Accidentul“, cea mai frecventă modalitate de înşelăciune din ultimii ani, infractorii au găsit o nouă cale de a păcăli vigilenţa oamenilor. Metoda denumită „Pomana“ a început să facă victime în 2016.

În ultimii 13 ani, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Buzău a strâns peste 5.100 de dosare penale privind fapte de furt, ai căror autori sunt încă necunoscuţi. Peste 1.300 dintre ele sunt furturi din locuinţe, reclamate în multe cazuri de persoane în vârstă care au fost păcălite prin diverse metode.

Ultima găselniţă a infractorilor, metoda ”pomana”, vizează persoanele de vârsta a treia, care acceptă mai uşor persoanele străine în locuinţe. Pe scurt, persoane îmbrăcate în haine închise la culoare, de doliu, merg la uşile bătrânilor cu produse pentru pomenirea unor morţi şi, în timp ce unul vorbeşte cu proprietarii, o altă persoană scotoceşte în dormitoare. 

Sunt încadrate în categoria furturilor prin împrietenire, precum deja celebra metodă ”accidentul”. De aceea, infracţiunile sunt săvârşite de femei, dar cu complicitatea unor bărbaţi care le aşteaptă afară. Aceşti infractori mizează pe empatia victimei, precum şi predispoziţia acesteia de a se încrede uşor în oameni.

”La Buzău, ca în toate judeţele ţării, o nouă metodă de înşelăciune a apărut anul acesta şi se numeşte Pomana. Persoane de obicei de sex femeiesc abordează vârstnici şi sub pretextul că dau de pomană în memoria unui decedat din familia lor le oferă diferite produse alimentare. Sub acest pretext intră în locuinţele persoanelor respective şi de aici le este uşor să-şi ducă planurile la capăt”, ne-a declarat comisarul şef Cristinel Stanciu, de la IPJ Buzău.

Modalitatea de comitere presupune pătrunderea în locuinţă şi distragerea atenţiei proprietarului, timp în care un complice sau mai mulţi scotocesc prin casă. Infractorii îi îmbie pe bătrânii care le deschid uşa cu produse ieftine, pungi de făină, mălai, zahăr, ori obiecte de igienă, cumpărate cu cel mult 30 de lei, însă au posibilitatea de a pleca cu valori mult mai mari.

”În timp ce una dintre ele vorbeşte cu victima, fiindcă deja devin victime, cealaltă persoană, complicele, sub pretextul că merge la toaletă sau să ia un pahar cu apă de la bucătărie, caută prin celelalte camere, altele decât cele în care stau de vorbă cu proprietarii şi aşa cum bătrânii îşi păstrează agoniseala lor, în general, în aceleaşi locuri cum ar fi şifonierele, sertarele, fac curăţenie acolo”, precizează Cristinel Stanciu.

În timpul discuţiei cu proprietarul una dintre cele două hoaţe cere voie să meargă la toaletă. Cea rămasă cu victima, distrage atenţia arătând ce are în sacoşă sau printr-o poveste impresionantă cu privire la moartea celui pentru care dă pomana, pentru a-i permite complicei sale să acţioneze nestingherită în casă.

Infractorii cunosc locurile în care familiile de bătrâni îşi ţin de obicei banii din pensii ori obiectele de valoare şi acţionează cu rapiditate. Nu depăşesc timpul alocat unei pretinse vizite la toaletă. În scurt timp încheie discuţia cu proprietarii şi dispar. În afară de bani, hoţii mai sustrag bijuterii sau obiecte de valoare care pot fi ascunse uşor în buzunare sau sub haine.

Hoţii modifică permanent scenariile, pentru a surprinde. Dovada este cel mai recent caz, pe care îl au în lucru poliţiştii buzoieni. Infracţiunea s-a produs la începutul lunii septembrie, în locuinţa unei bătrâne de 70 de ani. O tânără cu vârsta cuprinsă între 25 şi 30 de ani, îmbrăcată într-o rochie înflorată, a intrat în apartamentul femeii pentru a-i oferi de pomană produse alimentare şi 200 de lei. I-a întins bătrânei o bancnotă de 500 de lei, cu răgămintea să îi dea rest pentru a mai cumpăra o pereche de pantofi.

Şi-a însoţit victima până în dormitor, ca să-şi primească restul, şi în timpul cât a mai zăbovit i-a distras atenţia bătrânei reuşind să pună mâna pe toată economia acesteia. Hoaţa a dispărut cu 20.000 de lei şi este de negăsit, după două săptămâni de la săvârşirea faptei. Poliţiştii spun că de obicei pagubele în astfel de cazuri sunt de ordinul zecilor de mii. 

Ca în oricare dintre infracţiunile produse prin ”împrietenirea” cu victima, sunt vizate persoanele de vârsta a treia, care sunt mai credule. ”Cei care săvârşesc aceste infracţiuni sunt oameni îmbrăcaţi bine, care vorbesc frumos, cu mare putere de convingere, buni psihologi. Surprind locurile şi persoanele vulnerabile şi speculează talentul acesta”, spune comisarul şef Cristinel Stanciu.

Psihologii îi descriu pe autorii acestui gen de tâlhărie ca având reale abilităţi în a-şi induce victimele în eroare. Sunt persuasivi, empatizează cu interlocutorul şi ştiu să îşi ascundă orice emoţie.

”Oamenii ăştia chiar au anumite abilităţi şi ştiu să atingă punctul sensibil, în funcţie de fiecare om cu care vorbesc. Au şi ceva pregătire psihologică, chiar dacă nu au diplomă.  Victimele sunt persoane care chiar dacă au îndoieli la început, acţionează în consecinţă, prin puterea de convingere a infractorului. Dacă dă de un interlocutor stabil psihic, infractorul simte dacă merge mai departe sau nu în demersul său”, declară psihologul Petrică Alexa.

Metoda ”pomana” a derivat dintr-un scenariu de înşelăciune, care la sfârşitul anului trecut a făcut multe victime în vestul ţării. Femei şi bărbaţi, care pretindeau că sunt rude ale regelui Cioabă, abordau pe stradă femei singure, care aveau bijuterii la vedere.

Le arătau podoabe aurite şi susţineau că le oferă pomană pentru sufletul celui mort. Le spuneau să îşi dea jos propriile bijuterii şi să le aşeaze într-un serveţel, cât timp probează aşa zisul cadou. Cu multă dexteritate, într-un moment de neatenţie, înlocuiau şerveţelul, cu un altul în care puneau o monedă de un ban. Le spuneau apoi victimelor să nu deschidă şerveţelul până nu ajung acasă, pentru a nu tulbura sufletul celui mort.