Sentinţă finală în cazul rusului care şi-a falsificat identitatea, spunând că are legături cu accidentul în care a murit fostul preşedinte al Poloniei
0Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat sentinţa finală în dosarul în care un rus a fost judecat pentru că a încercat să intre în România cu o identitate falsă. Condamnat în primă instanţă la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare, bărbatul a scăpat în final cu o pedeapsă cu suspendare.
Trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere. Aceasta este pedeapsa finală primită de K.A.S., un cetăţean rus trimis în judecată în anul 2017 pentru fals privind identitatea, participaţie improprie la fals intelectual şi trecere frauduloasă a frontierei de stat. Sentinţa finală în acest caz a fost pronunţată în 17 noiembrie 2020 de Curtea de Apel Bucureşti, după ce Judecătoria Sectorului 1 l-a condamnat în primă instanţă pe rusul prins cu identitate falsă la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare.
K., care a şi fost arestat, fiind ulterior eliberat sub control judiciar, a fost trimis în judecată de către procurori cu acuzaţia că, în perioada 2013-2014, după ce şi-a falsificat identitatea, a obţinut mai multe documente româneşti, iar în 27 septembrie 2017 s-a prezentat la punctual de trecere a frontierei Nădlac II, încercând să intre în România sub identitatea de P. Zmuncilă, un moldovean mort în Ucraina în anul 2003.
Curtea de Apel Bucureşti nu a motivat încă sentinţa prin care pedeapsa aplicată cetăţenului rus de Judecătoria Sectorului 1 a fost redusă şi transformată într-o pedeapsă cu suspendare.
„Adevărul” a prezentat pe larg sentinţa pronunţată în primă instanţă de Judecătoria Sectorului 1. Sentinţa scoate la iveală că K.A.S., împotriva căruia a fost pronunţată şi o sentinţă de extrădare în Rusia, s-a apărat în faţa judecătorilor români arătând că este cetăţean rus, lucrând ca asistent al comandamentului şef al Forţelor Militare Aeriene din Rusia.
K. a mai declarat în procesul în care a fost judecat pentru falsificarea identităţii că în urma catastrofei aviatice din 10.04.2010, în oraşul Smolensk, în care au fost implicaţi preşedintele Poloniei şi 100 de reprezentanţi ai delegaţiei guvernamentale poloneze, a făcut parte din Comisia înfiinţată sub egida Ministerului Apărării Federaţiei Ruse, având ca scop stabilirea cauzelor accidentului aviatic.
Bărbatul a mai declarat că a fost însărcinat cu redactarea unui raport, iar pentru că din raportul redactat de el rezulta o concluzie diferită faţă de varianta oficială, susţinută de Federaţia Rusă, a fost obligat să îl rescrie, însă a refuzat. Urmare a refuzului său, a mai spus rusul în proces, viaţa sa şi a familiei sale erau în pericol, astfel că s-a hotărât să părăsească Rusia, ajungând să-şi falsifice identitatea cu care a intrat în România.
Judecătoria Sectorului 1 nu a crezut povestea rusului
Judecătorul care a emis prima sentinţă din dosarul rusului nu a crezut în povestea dizidenţei, arătând că „deşi inculpatul a invocat că a părăsit ţara de origine din cauza unor represalii, cu scopul de a găsi protecţie în state ale Uniunii Europene, niciunul dintre înscrisurile de la dosar nu dovedesc că inculpatul a solicitat sprijinul autorităţilor române pentru obţinerea azilului”.
În plus, Judecătoria Sectorului 1 a mai arătat că, în Rusia, K.A.S. este condamnat la 5 ani închisoare pentru săvârşirea fraudă la scară deosebit de largă şi spălare de bani, fapte pentru care Curtea de Apel Timişoara a decis şi extrădarea acestuia în Rusia.
Potrivit sentinţei de condamnare, în perioada 15.01.2009 – 31.03.2009, K., „prin înşelăciune şi trădarea încrederii, profitând de funcţia oficială avută, a comis o fraudă de proporţii deosebit de mari”.
Judecătoria Sectorului 1 a mai arătat că în cererea de extrădare admisă de Curtea de Apel Bucureşti „autorităţile ruse au oferit garanţii şi că persoana extrădabilă nu va fi supusă la torturi, pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante”.
„Având în vedere aceste elemente, judecătorul cauzei apreciază ca neîntemeiată apărarea inculpatului, constatându-se că în realitate inculpatul K.A.S. a comis aceste infracţiuni pentru a se ascunde şi a scăpa de executarea unei pedepse cu închisoarea, neexistând niciun pericol real cu privire la viaţa ori integritatea corporală a sa ori a membrilor familiei sale. Mai mult decât atât, chiar inculpatul a precizat în cuprinsul depoziţiei sale că familia sa nu a părăsit teritoriul Federaţiei Ruse. Or, varianta expusă de inculpat este lipsită de credibilitate, întrucât dacă existau repercusiuni asupra membrilor familiei sale, cu siguranţă nu i-ar fi abandonat în ţara de origine, ci ar fi plecat împreună”, se mai arată în sentinţa Judecătoriei Sector 1 Bucureşti.
Se încarcă comentariile...
