Un fenomen unic în marile oraşe din România: Junii Braşovului. Ce fac aceştia în fiecare primăvară

Publicat: 30.03.2021 19:45

Ultima actualizare: 10.08.2022 19:37

Junii Braşovului, în „Ziua de călări”. FOTO: travel.ro

Junii Braşovului reprezintă cel mai bine păstrat obicei în marile oraşe din România. Specificul oraşului, cu cartierul Şchei închis în perioada Imperiului Austro-Ungar de Poarta Şchei, pentru ca românii să nu treacă în Cetate, a făcut ca obiceiurile să se păstreze nealterate de influenţe germane sau maghiare

Junii Braşovului sunt singura comunitate din marile oraşe ale României care a păstrat obiceiurile din străbuni şi le respectă cu sfinţenie. Junii sunt împărţiţi în mai multe societăţi, în funcţie de zona din oraş în care locuiesc sau de vârstă. Cei mai mulţi dintre aceştia locuiesc în Şchei, singurul cartier locuit de români de multe secole. Multă vreme, românii nu aveau voie în Cetate, cum se numea zona din Centrul Istoric în care se află Piaţa Sfatului, Biserica Neagră, restaurantul Cerbul, sau hotelul Aro, ca să numim doar câteva din cele mai celebre locuri din oraş. În afara junilor din Şchei, mai există Junii Braşovecheni, din vechiul cartier Braşovechi, situat între strada Lungă şi Cetăţuie. În Şchei avem Junii Tineri, Junii Bătrâni, Junii Albiori, Junii Curcani, Junii Dorobanţi şi Junii Roşiori – ultimele trei societăţi după numele străzilor Curcanilor, Dorobanţilor şi Roşiorilor, aşa cum au participat junii la Războiul de Independenţă din 1877 - fiecare cu obiceiurile lor, dar cu cele mai multe tradiţii comune. Deosebirile sunt că fiecare societate are un alt loc, de obicei pe un deal, lângă o cruce sau lângă o troiţă, unde petrece separat iar feciorii scot fetele la joc. Obiceiurile comune sunt, însă, mult mai numeroase.

Tradiţiile Junilor Braşoveni încep în preajma sărbătorii de Buna Vestire, din 25 martie, când este şi debutul primăverii. De această sărbătoare, surlaşul iese şi vesteşte întreaga comunitate, prin sunetul instrumentului, că a venit primăvara. Funcţia de surlaş este o mare onoare şi, în acelaşi timp, responsabilitate pentru cel care o îndeplineşte. Actualul surlaş locuieşte mai mult în Germania, dar, ca să respecte tradiţia, vine în fiecare an în ţară, în preajma sărbătorii. S-a întâmplat ca, pe drum, să i se strice maşina, dar junii au trimis imediat, de la Braşov, o altă maşină, pentru ca acesta să ajungă la timp şi să sune din surlă. „Ziua de 25 martie este ziua în care, odată cu Buna Vestire, noi cântăm cu surla în Piaţa Prundului – în Piaţa Unirii, cum se numeşte acum. Surla ete de mare însemnătate pentru noi, pentru juni, deoarece ea vesteşte primăvara şi, odată cu primăvara, şi activităţile care vor urma”, a explicat preşedintele Uniunii Junilor, Constantin Chicuş.

După ce va cânta surlaşul, Junii Tineri vor urca, împreună cu acesta, pe Coasta Prundului, o zonă de unde se vede o bună parte a cartierului. Tradiţia este păstrată cu sfinţenie şi transmisă din generaţie în generaţie, în Şcheii Braşovului. Obiceiul ieşirii cu surla, de Buna Vestire, este primul eveniment de peste an, din seria celor organizate de junii braşoveni. Cea mai densă perioadă a anului din punctul de vedere al manifestărilor Junilor din Şchei debutează odată cu sărbătoarea Învierii Domnului. În Săptămâna Luminată sunt nu mai puţin de 4 obiceiuri, păstrate cu sfinţenie de juni, iar acestea atrag foarte mulţi braşoveni şi turişti, curioşi să vadă atât tradiţiile, cât şi costumele junilor. Suita de obiceiuri debutează chiar în prima zi de Paşte, când Junii Tineri se strâng la Biserica Sfântul Nicolae. Aici, preotul paroh înmânează conducătorilor însemnele grupului, iar, apoi, Junii Tineri cântă troparul Învierii la troiţa căpitanului Ilie Birţ, dansează hora junilor şi aruncă buzduganul. Lunea, tinerii juni se strâng şi merg la casele la care sunt fete de măritat. Este ziua în care băieţii merg la stropit iar fetele îi răsplătesc cu ouă roşii.

Citește și: Un producător român cu tradiţie de peste 100 de ani în industria lemnului exportă 90% din mobilier în Europa şi SUA

Junii ţin toate cele trei zile de Paşte, deoarece a treia zi este „Marţea cu plăcinte”. În această zi, Junii Tineri se adună în Piaţa Unirii şi joacă hora, după care împart plăcinte făcute de fete sau de mamele acestora. După acest moment, Junii vor urca pe Coastă împreună cu muzicanţii, pentru a juca iar hora junilor şi a arunca buzduganul sus la Crucea de pe Coastă. Junii Tineri împart acolo plăcintele împreună cu vătaful şi le oferă lumii adunate în Prund şi pe Coasta Prundului. „Marţea cu plăcinte” este un vechi obicei, care a fost reluat în ultimii ani. În trecut, junii tineri urcau pe Coasta Prundului împreună cu familiile, unde, după ce jucau hora Junilor şi aruncau pe rând buzduganul, se ospătau cu plăcinte cu brânză şi cu fructe şi beau din vinul oferit de vătaf. Acest obicei nu era o serbare câmpenească, ci mai curând o strângere de fonduri pentru ziua de „călări” din Duminica Tomii, deoarece, în schimbul plăcintelor, junii primesc bani.

Un alt eveniment extrem de spectaculos din Săptămâna Luminată se petrece joia. Aceasta este ziua în care are loc „Aruncatul în ţol”. Mai mulţi dintre Junii Tineri prind de un ţol – un covor lucrat în casă – şi tinerii sunt aruncaţi, pe rând, în aer şi prinşi din nou cu ţolul. Prin acest ritual vechi, tinerilor le este confirmată intrarea în rândul junilor.

Cea mai aşteptată sărbătoare a Junilor este „Ziua de călări”, din Duminica Tomii, prima duminică după Sărbătoarea Învierii. Aceasta este ziua în care are loc Parada Junilor. Toate cele 7 cete de juni coboară în cetate, cu cele mai frumoase costume populare, cu caii împodobiţi şi ei de sărbătoare, iar mulţimea se bucură de o privelişte specială. Unii dintre juni strigă „Hristos a-nviat!”, iar ceilalţi (sau chiar mulţimea adunată la spectacol) răspund „Adevărat a-nviat!”, forme de salut folosite până la Rusalii, între juni. De obicei, în Centrul Istoric al Braşovului se strâng multe zeci de mii de localnici şi turişti, mai ales dacă şi vremea este frumoasă. După timpul petrecut în Piaţa Sfatului şi în Centrul Istoric al oraşului, junii pleacă la Pietrele lui Solomon, unde are loc o petrecere câmpenească organizată pe societăţi şi la care participă multă lume, în afara Junilor.

Vă mai recomandăm: