FOTO Moldoveanu, cel mai înalt vârf din România denumit după un cioban. Muntele Tâmpa, un loc plin de legende

0
0

Munţii Făgăraşului au devenit de-a lungul timpului o veritabilă atracţie turistică. Traversaţi de cel mai spectaculos drum din lume (Transfăgărăşanul), în Munţii Făgăraş se află cel mai înalt vârf din România, Vârful Moldoveanu 2.544 de metri.

Despre originea numelui său există şi acum dispute. Unii istorici spun că numele vine de la căţeluşa Molda, după care a fost denumită şi regiunea Moldovei. Mai mulţi cercetători au respins însă această idée şi spun că numele vârfurilor din Masivul Făgăraş au fost date după poreclele ciobanilor, singurii care urcau pe munte acum mai bine de 80 de ani. Aşa se face că Vârful Moldoveanu a fost botezat după porecla ciobanului care avea în arendă acea porţiune de munte.

Şi numele masivului Făgăraş a născut controverse. Este cert să numele vine din maghiară. Unii istorici spun că vine de la cuvântul fogor, care înseamnă potârniche. În secolul al XVIII-lea circula o glumă cum că numele vine din expresia maghiară fa-garas care înseamnă ban din lemn. În acele vremuri muncitorii primeau nişte răvaşe din lemn pentru munca prestată la Cetatea Făgăraşului, pe care le schimbau apoi în bani. Oricare legendă ar fi adevărată este clar forma românească a numelui este derivată din maghiară.

Masivul Făgăraş măsoară, de la est la vest,  în linie dreaptă, aproximativ 70  de kilometrii, iar de la nord la sud  circa de 45 kilometrii. Munţii Făgăraşului seamănă cu o imensă coloană vertebrală orientată de la est la vest având „coastele” (culmile) orientate către nord şi respectiv, sud. Culmile din partea nordică sunt cu mult mai scurte şi mai abrupte decât cele din partea sudică, care sunt foarte lungi şi domoale. Vârful Moldoveanu se vede cel mai bine din aer. Munţii Făgăraş au devenit cunoscuţi şi datorită luptărilor anticomunişti care s-au refugiat în masiv.

Muntele Tâmpa, un loc al legendelor

Originea numelui Tâmpa este încă un mister mai ales că este atât de diferit faţă de celelalte denumiri ale munţilor din România. Sextil Puşcariu a susţinut că numele de Tâmpa provine din dialectele meridioanele italiene şi înseamnă stâncă abruptă.

O altă teorie, plină de mister, ne duce şi mai departe în timp şi spune că atunci când romanii au ocupat Dacia au găsit pe munte mai multe altare şi, în spiritul Zeului Saturn, ar fi denumit creasta Tempus-Temporis. În timp denumirea s-a schimbat şi aşa s-a ajuns la Tâmpa, iar Braşovul a fost denumit oraşului de la poalele Tâmpei.

Muntele Tâmpa este unul din locurile cele mai pline de legende din Braşov. Cele mai cunoscute sunt cele care vorbesc despre existenţa unui mare lac subteran sau despre existenţa unor tuneluri ce străpung muntele. Dacă existenţa lacului nu a fost dovedită, existenţa a 3-4 tuneluri săpate în munte este reală. Astăzi numai unul dintre ele mai este practicabil şi leagă Casa Sfatului de unul dintre turnurile vechii cetăţi. Celelalte s-au surpat în timp şi toate sunt închise pentru a se evita accidentele.

Astăzi muntele Tâmpa este un veritabil obiectiv turistic şi nu există vizitator care să nu facă o plimbare cu telecabina până în vârf. De pe Tâmpa Braşovul se poate admira în toară splendoarea lui.

Pe aceeaşi temă

Cum a ajuns Braşovul să poarte 10 ani numele de Oraşul Stalin

Braşovul de acum 100 de ani

Braşov


Ultimele știri
Cele mai citite