Melania, prietena din Brașov a lui Einstein. Ce confesiuni îi făcea marele savant
0O brașoveancă, Melania Șerbu, a corespondat ani de zile cu marele om de știință Albert Einstein. Celebrul savant a găsit în româncă o parteneră demnă de discuții ce s-au întins pe parcursul anilor. Corespondența lor stă mărturie.
S-a întâmplat pentru că poeziile lui Eminescu i-au stârnit Melaniei curiozitatea pentru știință, astfel că românca a început să dezbată prin scrisori teorii complicate chiar cu vestitul fizician autor al Teoriei relativității. Și nu doar atât: ea a ajuns chiar și profesoară la catedre importante din Europa, cu toate că inițial terminase doar școala comercială
Pasionată de poezia lui Mihai Eminescu, brașoveancă a aflat de teoriile potrivit cărora poetul național a descris Teoria relativității în versurile „Porni Luceafărul. Creșteau în cer a lui aripe/ Și căi de mii de ani treceau în tot atâtea clipe“, dar și în „Sărmanul Dionis“ sau în poezia „La steaua“. De aici, a mai fost doar un pas până a aflat că teoria chiar a fost demonstrată prin formule de marele fizician Albert Einstein.
O discuție despre știință
Melania Șerbu era o tânără de 19 ani în vara anului 1928, când a văzut fotografia fizicianului, în numărul din 4 august 1928 al revistei „Realitatea Ilustrată“, la începutul articolului semnat de Karl Joel despre „Teoria relativităţii“. Pasiunea pentru Eminescu și cele aflate despre Einstein au făcut ca tânăra să se decidă să-i scrie renumitului om de știință.
Românca nu cunoștea nimic altceva despre savant, așa că, în toamna anului 1928, a adresat scrisoarea „Domnului Profesor Albert Einstein, Descoperitorul Teoriei Relativităţii, Berlin, Germania“. Melania Șerbu i-a scris cu entuziasm lui Einstein despre speculațiile apărute în presa românească despre legăturile dintre ideile expuse în „Sărmanul Dionis“ și Teoria relativității.
Tânăra evreică din Brașov a fost, probabil, extrem de surprinsă când a primit o scrisoare care îl avea ca expeditor pe Albert Einstein.
„Mult stimată domnişoară Şerbu! Extrem de inteligenta şi simpatica dumneavoastră scrisoare mi-a produs o nespusă bucurie. E rar să constaţi atâta înţelegere a problemelor fundamentale ale ştiinţelor fizice la un om atât de puţin pregătit“, i-a scris fizicianul.
„Înţeleg că v-a căzut în mână o lucrare de popularizare a Teoriei relativităţii care atinge doar marginal subiectul propriu-zis. Deduc acest lucru din faptul că dumneavoastră consideraţi că pasajele citate din nuvelă ar avea vreo legătură cu această teorie. Însă fără cunoştinţe de fizică, Teoria relativităţii nu poate fi înţeleasă. Vă recomand de aceea, în cazul în care dumneavoastră aveţi asemenea cunoştinţe, să citiţi cartea pe această temă a profesorului Thirring de la Universitatea din Viena. Vă salută cu prietenie, A. Einstein“, a mai scris savantul în primul răspuns adresat tinerei din Brașov.
...și un strop de misoginism
Melania i-a arătat fizicianului că este foarte interesată de știință, în special de fizică, astfel că acesta s-a oferit să o ajute. Einstein i-a trimis, însă, și un avertisment. „Acest studiu se răzbună în cazul femeilor, pentru că lor nu le prieşte marea concentrare spirituală necesară“, a scris părintele Teoriei relativității.
Cum tânăra nu s-a lăsat speriată, au urmat multe alte scrisori, în ambele sensuri, cu discuţii despre univers, gravitaţie, lumină şi forţe electromagnetice. Melania a trimis, la un moment dat, o fotografie în care apărea în costum popular și pentru care Einstein i-a mulțumit.
Profesoară de fizică la catedre europene
Tânăra ar fi dorit să urmeze facultatea, după ce fizicianul i-a împărtășit atâtea cunoștințe, însă nu putea, din cauză că nu avea Bacalaureatul, ea terminând o școală comercială. Einstein a intervenit pe lângă Nicolae Iorga, pe atunci ministru al Instrucțiunii Publice, și i-a cerut să găsească o soluție pentru ca Melania să poată urma studiile universitare. Nicolae Iorga a modificat legea și a introdus un examen de diferență care permitea celor fără Bacalaureat să meargă la facultate.
Termenul a fost, însă, prea scurt pentru ca tânăra să se poată pregăti pentru examenul de diferență, iar Melania a fost nevoită să mai aștepte patru ani până când a putut să devină studentă. Einstein s-a mutat în America după venirea la putere a lui Hitler și, în continuare, i-a scris Melaniei de peste Ocean.
Savantul i-a scris succesorului său la Catedra de Fizică a Universității din Praga și Melania a devenit studentă în Cehia. După ce naziștii au ajuns aici, tânăra s-a transferat la Zürich, dar bursa i-a fost întreruptă și a fost nevoită să revină la Brașov. Vremurile tulburi au făcut ca, până în 1946, să nu mai corespondeze cu Einstein.
Melania ar fi vrut să plece și ea în Statele Unite ale Americii, însă savantul i-a scris că nu s-ar descurca acolo niciun cercetător din Europa de Est. Astfel, românca a mai predat la Brașov până în 1954, când a emigrat în Israel.
Ultima scrisoare trimisă de Melania a fost la împlinirea vârstei de 70 de ani de către savant. Acesta a murit în 1955, iar Melania a mai trăit 30 de ani și s-a stins în Israel – așadar, ei nu au ajuns niciodată să se cunoască. În 2006, fratele Melaniei a publicat, în Germania, scrisorile dintre sora sa şi marele savant.
Extrem de inteligenta şi simpatica dumneavoastră scrisoare mi-a produs o nespusă bucurie. E rar să constaţi atâta înţelegere a problemelor fundamentale ale ştiinţelor fizice la un om atât de puţin pregătit. Albert Einstein către Melania Șerbu
Se încarcă comentariile...
