Satul copilăriei lui Luchian iese din anonimat

Jugureanu este primul sat brăilean care concurează la „Cele mai frumoase sate din România" pentru a intra în circuitul turistic. Pictorul Ştefan Luchian, nepotul boierilor Chiriaceşti, a pictat două celebre tablouri în satul Jugureanu, locul naşterii mamei sale.

Un sat ca oricare altul, cu bordeie cu veceul în fundul curţii, cu uliţe prăfuite şi chipuri arse de soare, dar cu un mare fiu: Ştefan Luchian. Ionel Lăzărică, dascăl de istorie la Găiseanca şi Făurei, este cel care a propus localitatea pentru includere în Asociaţia Cele mai frumoase sate din România.

„Primul sat înscris în competiţie este Jugureanu, satul copilăriei lui Ştefan Luchian, care va fi verificat de către o comisie, în privinţa păstrării obiceiurilor şi tradiţiilor, urmând ca, apoi, dacă va fi admis, să fie cuprins în circuitul activităţilor specifice", a precizat profesorul îndrăgostit de tradiţiile satului natal.

Asociaţia a luat fiinţă în 2010, în Braşov, şi urmăreşte punerea în valoare a patrimoniului rural al satului românesc. Va avea în componenţă 200 sate, fiecare candidat urmând să vină cu „atuurile" sale.

Tradiţie şi istorie

Satul Jugureanu este atestat documentar de 220 de ani, el fiind satul copilăriei marelui pictor Ştefan Luchian. Mama pictorului, Elena, a fost fiica boierilor Chiriacescu, armâni la origine, mari proprietari de pământ din localitate. Chiriaceştii au avut mai târziu de suferit de pe urma dictaturii comuniste.
Elena Chiriacescu s-a căsătorit, la îndemnul domnitorului Ioan Cuza, cu căpitanul de roşiori Dimitrie Luchian, ofiţer moldovean (în 1863).

Mama pictorului Luchian a trăit la Jugureanu până la vârsta de 33 de ani. Documentele consemnează zestrea Elenei: 150 de stânjeni de pământ, garderobă evaluată la 200 de galbeni aur, cercei în briliante, de 60 de galbeni, un inel cu piatră preţioasă, o pereche de cai de trăsură evaluaţi la 40 de galbeni.

Citeşte amănunte în ediţia locală de Galaţi-Brăila a cotidianului "Adevărul" de astăzi. Ziarul se găseşte la toate chioşcurile de difuzare a presei din oraş, împreună cu ediţia naţională a „Adevărul" (48+16 pagini), la preţul unic de 1,9 lei.