Dependenţii de droguri sunt trataţi cu sfaturi

În judeţ nu există o secţie specializată în care consumatorii de stupefiante să primească tratament de lungă durată. 12 toxicomani primesc în prezent consiliere psihologică la Centrul Antidrog. Pe partea medicală, la Brăila nu pot beneficia decât de asistenţă de urgenţă.

Brăila figurează pe harta judeţelor unde numeroşi dealeri de stupefiante sunt prinşi în timp ce plasează pe piaţă diferite substanţe, de la cannabis la Ecstasy.

Dovadă o constituie două condamnări recente pronunţate de judecătorii brăileni, care îi vizează pe câţiva tineri traficanţi care au profitat din plin de „nevoia" de senzaţii tari a semenilor lor.

Octavian Baicu şi Călin Gigel Preda au fost primit cinci respectiv trei ani de închisoare, pentru trafic cu haşiş după ce au fost prinşi în timp ce încercau să vândă aproape jumătate de kilogram, pentru 2.500 de euro.

Alţi doi traficanţi, Octavian Mitrescu Mocanu, de 22 de ani, student, şi Cătălin Cazan, de 30 de ani, taximetrist, au primit câte patru ani de închisoare, pentru comerţ cu Ecstasy.

5.000 de lei o „urgenţă"

Componenţi ai acestui „lanţ" denumit trafic de droguri, consumatorii au opţiuni limitate atunci când vine vorba să renunţe: ori se lasă de bunăvoie, printr-un efort imens, ori cer sprijin. Ajutor medical primesc doar în caz de urgenţă.

„În caz de supradoză sau comă, consumatorii de droguri ajung la UPU, unde sunt stabilizaţi. Cum în Brăila nu există o secţie specială, după stabilizare, îi trimitem la diverse secţii - Boli Interne, Psihiatrie, sau la Terapie Intensivă", ne-a declarat dr. Marian Baciu, din cadrul UPU.

Acesta a mai sus că, la un moment dat, existau, în medie, unu-doi pacienţi pe zi, victime ale aşa-ziselor „magazine de vise".

Fiecărui toxicoman i se face examen radiologic, analize de laborator, spălături gastrice, perfuzii şi i se administrează medicamente pentru protejarea stomacului. Pentru un singur pacient, costurile ajung la 5.000 de lei, bani plătiţi de statul român.

„Ar fi extrem de benefică o secţie pentru tratarea dependenţei. În primul rând, ar exista o evidenţă clară a cazurilor. Totodată, măsurile luate în astfel de cazuri ar fi mai eficiente", a precizat dr. Lavinia Craioveanu, directorul coordonator al DSP Brăila.

Specialiştii brăileni susţin că cei care cer ajutor ca să renunţe la droguri, nu sunt din rândul celor care consumă stupefiante „grele".

„La noi vin tineri care ni se adresează, mai ales, în legătură cu dependenţa de produsele comercializate la magazinele de vise.", ne-a precizat Olga Condrat, Centrul Antidrog Brăila.