„Biblia lui Cantacuzino“, salvată de la topire în perioada comunistă: „A existat înţelegere şi din partea organelor de miliţie“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Prima Biblie tradusă integral în limba română, cunoscută ca ''Biblia de la Bucureşti'' (1688) sau ''Biblia lui Cantacuzino'', salvată printr-o minune de la epurare în perioada comunistă, se află printre cărţile valoroase deţinute de Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Brăila.

Document medieval Enciclopedia României
Document medieval Enciclopedia României

Considerată un monument al limbii române vechi, cu rol major în dezvoltarea limbii literare, ''Biblia de la Bucureşti'' a fost descrisă de istoricul A. D. Xenopol, în lucrarea "Istoria românilor din Dacia Traiană", ca fiind "cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât şi prin limba ei cea minunată".

''Biblia lui Cantacuzino'' s-a aflat în colecţia Bibliotecii Judeţene "Panait Istrati" Brăila încă de la înfiinţarea instituţiei, în 1881, având ştampila Bibliotecii chiar pe pagina de titlu şi numărul de inventar scris în registru. În anii '50, în perioada de "epurare" a cărţilor considerate "periculoase" pentru regimul comunist, o parte din volumele deţinute de Biblioteca din Brăila a ajuns la Galaţi, la Biblioteca Regională.

Biblia ar fi fost oprită din drumul către topire de un funcţionar din Primăria Brăila, care ar fi dus-o în biroul său din primărie. Respectivul funcţionar i-ar fi spus directorului Arhivelor Naţionale Brăila la acea vreme, Nicolae Mocioiu, că deţine preţioasa carte, dar că nu ştie ce să facă cu ea. Nicolae Mocioiu ar fi luat-o şi ar fi închis-o în fişetul Arhivelor Brăila, unde a fost păstrată până la căderea regimului comunist şi astfel salvată de la topire.

"Biblia care a fost editată în 1688, la Bucureşti, sub oblăduirea şi cu sprijinul domnitorului Şerban Cantacuzino, a ajuns în depozitul Arhivelor Naţionale printr-o minune, să spunem aşa, pentru că a fost salvată de la procesul de epurare din perioada comunistă de către un fost angajat al Arhivelor, care a considerat că este mult mai bine să fie păstrată în depozitele Arhivelor Naţionale. A existat înţelegere şi din partea organelor de miliţie de la acea vreme, toată lumea a fost de acord ca acest volum foarte valoros, care reprezintă prima traducere în limba română a Bibliei, să fie păstrat în Arhivele Naţionale. Într-un fel ei au riscat, a fost un act de curaj păstrarea acestui volum de care noi ne bucurăm astăzi, pentru că nu sunt multe exemplare păstrate în ţară. Nu vă pot spune câte au fost editate în 1688, dar vă pot spune cu certitudine că nu există în ţară mai mult de cinci exemplare", a declarat, pentru AGERPRES, Ştefania Botez, consilier în cadrul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Brăila.

"Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură'' este scrisă în limba română cu caractere chirilice, este tipărită în roşu şi negru şi reprezintă atât un monument al limbii române vechi, cât şi un obiect de artă, datorită filigranelor şi a motivelor florale şi geometrice folosite. Prezintă iniţiale ornate cu motive florale, stilizate cu negru şi roşu la începutul fiecărui capitol.

Titlul este încadrat într-o poartă-chenar cu motive florale şi geometrice, pe verso-ul paginii de titlu, într-un chenar, este tipărită stema Ţării Româneşti din timpul domniei lui Şerban Cantacuzino, încadrată într-un medalion înflorat, iar coperta este îmbrăcată în piele de culoare maro, cu ornamente de aur.

"Noi ne bucurăm că avem acest volum, pe care îl arătăm publicului interesat şi îl expunem ori de câte ori este nevoie. Cartea prezintă valoare nu numai prin informaţia care există în interior, ci şi ca obiect de artă, pentru că are multe filigrane, ornamente. Fiecare capitol al lucrării are litera majusculă florală, foarte bine ornamentată, avem stema domnitorului Şerban Cantacuzino, paginile importante de început de capitol au marginile ornamentate, fiecare element de ornament reprezintă ceva în ştiinţa aceasta auxiliară de studiere a filigranului, fiecare desen are o semnificaţie. Noi aşteptăm un studiu poate mai amănunţit al acestei ediţii a Bibliei, poate cercetătorii îşi vor îndrepta atenţia şi asupra studiului din punct de vedere ornamental al acestui volum. Sunt motive florale, stilizate cu negru şi roşu la începutul fiecărui capitol. Chenarele au mare valoare în ceea ce priveşte ornamentele pe volumele de carte din epoca respectivă", spune Ştefania Botez.

 ''Biblia lui Cantacuzino'' care se află în ''Tezaurul'' Arhivelor din Brăila a avut nevoie de un proces complex şi anevoios de restaurare. Toate cele 932 de pagini, cât numără cartea, au fost restaurate filă cu filă, operaţiunea realizându-se la sediul central al Arhivelor Naţionale şi durând aproximativ un deceniu.

"Când a fost adusă în depozitele Arhivelor Naţionale, Biblia nu arăta foarte bine, era mucegăită, se vedea că fusese afectată nu numai de trecerea timpului, ci şi de condiţiile în care a fost păstrată. A fost restaurată de specialiştii Arhivelor Naţionale într-o perioadă îndelungată de timp, restaurarea a început în 1997 şi s-a finalizat în 2006. Volumul, care numără 932 de pagini, a fost restaurat filă cu filă. Paginile de început, care erau cele mai deteriorate, au fost restaurate prin procedura de caşerare, adică pagina a fost introdusă într-un plic, în care fila de deasupra şi cea de dedesubt sunt transparente şi lasă pagina să se vadă integral, intră în structura paginii pentru a o întări. Bucăţile rupte au fost puse cu migală la loc, iar acum putem folosi Biblia fără nicio problemă, nu mai există riscul de a se deteriora la utilizare. Serviciul de restaurare se află la Bucureşti, acolo avem un laborator dotat cu materialele acestea de protecţie. Noi nu avem aparatură foarte avansată în ceea ce priveşte restaurarea, se lucrează în general cu metodele mai vechi, să le spun aşa, dar sigure în acelaşi timp. La nivelul ţării sunt doar două laboratoare de restaurare, ceea ce face ca întreaga cantitate de file restaurate să fie foarte mică, pentru că nevoile noastre sunt mari. Noi avem deja în pregătire mii de pagini care aşteaptă să fie restaurate şi acele documente nu se dau în cercetare, pentru că sunt afectate de mucegai", dezvăluie Ştefania Botez.  

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite