Priveliştea de basm oferită de Via Maria Theresia, cea mai lungă potecă tematică din România
0Descoperită şi pusă în valoare de nici un an, traseul Via Maria Theresia din Călimani, cea mai lungă potecă tematică din România, oferă privelişti de basm: de la piscuri care se întâlnesc cu norii până la spectaculoasa mină de sulf care parcă prevesteşte sfârşitul lumii.
Poteca tematică Via Maria Theresia, inaugurată şi amenajată anul trecut în Munţii Călimani, are 42 de kilometri şi leagă judeţul Suceava (comuna Şaru Dornei) de Bistriţa-Năsăud (Pasul Tihuţa). Este singura din ţară amenajată într-un parc naţional şi cea mai lungă din România.
Cei 42 de kilometri pot fi parcurşi atât la pas, cât şi pe două roţi, dificultatea fiind una medie. Cel mai înalt punct de pe acest traseu este Şaua Nicovală, situată la 1934 metri altitudine. Pentru că 25 de kilometri din traseu fac parte din Parcul Naţional Călimani şi au statut de arie protejată, amenajarea acestei poteci a fost sumară, fără intervenţii însemnate în natură.
Parcurgerea acestui traseu îţi ia cel puţin 4 ore, în funcţie de condiţia fizică, dar şi de câte opriri faci. Pe traseu te aşteaptă mai multe locuri de popas, unde poţi să-ţi tragi sufletul şi să admiri Munţii Călimani.
Fosta mină de sulf oferă o imagine de-a dreptul spectaculoasă
Deşi întreaga zonă oferă peisaje care-ţi taie răsuflarea, cea mai impresionantă imagine o întâlnim chiar la debutul acestei poteci, în comuna Şaru Dornei, la fosta mină de sulf, care parcă prevesteşte sfârşitul lumii cu un munte atipic, de culoare roşiatică săpat în trepte. Mina a fost închisă în 1997, iar din 2008 s-au început lucrări de ecologizare, însă rănile provocate de aceasta muntelui sunt încă sângerânde, oferind un spectacol de culori.
Revenim însă la poteca tematică Via Maria Theresia. Aceasta urmează vechiul drum istoric ce şi-a căpătat numele de la împărăteasa austro-ungară care ar fi solicitat amenajarea acestui drum, împreună cu fiul său. Împăratul Iosif al II-lea şi mama sa împărăteasa Maria Theresia au făcut multe vizite în Transilvania, iar în 1783 au hotărât să fie amenajat un drum care să lege cele două provincii istorice: Transilvania de Bucovina.
Traseul a fost amenajat anul trecut şi poate fi parcurs la pas sau pe două roţi
Împăratul a revenit în Transilvania trei ani mai târziu, pentru a se convinge că drumul pe care l-a cerut şi care a împrumutat numele mamei sale a fost făcut. Acest drum a fost foarte important pentru cele două regiuni istorice, Valea Bârgăului, locul de pornire, fiind o rută de legătură între Transilvania şi Moldova încă din Evul Mediu.
Drumul era utilizat în mare parte pentru negoţ şi schimb de mărfuri între cele două regiuni, dar şi pentru aprovizionarea frontului. Dacă acum drumul este mult mai îngust, permiţând parcurgerea sa doar la pas sau pe două roţi, pe vremea austro-ungarilor se putea şi circula cu trăsura.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
