Meşterii populari, prea bătrâni pentru a prinde brandul turistic
0
Badea Leon care face clopuri cu pene de păun, Virginia Linul care coase cu mărgele, Floarea Cosmi care confecţionează opinci din piele şi alţii sunt meşteri autentici ai satelor care fac atracţia principală în Bistriţa-Năsăud. În timp ce unii au depăşit 70 de ani, iar alţii se apropie vertiginos de această vârstă, Consiliul Judeţean lucrează intens la crearea unui brand turistic Bistriţa-Năsăud, pe care nu se ştie dacă
Pe lângă vestigii, castele, biserici şi peisaje superbe, vizitând Bistriţa-Năsăud, turiştii pot să-i vadă pe toţi aceşt oameni lucrând în atelierele lor. Artiştii populari se ocupă de meşteşuguri vechi, învăţate de la părinţii şi bunicii lor, dar supravieţuiesc cu greu pentru că sunt foarte slab reprezentaţi pe harta turistică a judeţului. Pe lângă faptul că unii nu au ocazia niciodată să iasă din sat la un târg de obiecte populare, foarte rar cineva se opreşte pe la ei să-i vadă cum lucrează şi să le cumpere ceva.
Comunele Salva şi Runcu Salvei sunt două zone în care Dumnezeu nu a fost zgârcit când le-a dat oamenilor iscusinţă. Aici îi putem întâlni pe badea Leon, care face clopuri cu pene de păun, un produs despre care se poate spune că e deja un brand al judeţului, pe Virginia Linul care face minuni din milioane de mărgele minuscule, pe Floarea Cosmi care confecţionează opinci din piele şi mulţi alţi oameni care meşteresc clopote, curele sau vase lucrate în lemn.
Turism de tranziţie
Din păcate, doar câţiva dintre ei pot fi văzuţi rar la unele târguri şi evenimente unde încearcă să-şi vândă marfa. Virginia Linul, din Salva, este singurul artist popular care are „firmă" la poartă şi spune că ar trebuie să existe strategii de promovare şi pentru alţi meşteri. „Ei sunt dornici să se facă cunoscuţi. Dar mulţi dintre ei nici nu au ieşit niciodată din sat. Când se duc până la Cluj, e mare lucru. Turismul rural trebuie exploatat, trebuie făcut ceva, nu numai fotografii. La nivel judeţean sunt oameni plătiţi care trebuie să mişte un pic căruţa", e păcat că turiştii trec doar pe la noi prin judeţ şi merg în Moldova şi Maramureş", spune Virginia.
Până acum, Consiliul Judeţean a scos un album al judeţului, care a costat 33 000 de lei, şi a construit un site, visitbn.ro, cu obiectivele turistice ale zonei. Geea Balaszsy, unul dintre consilierii judeţului care ocupă cu strategiile de promovare turistică în Bistriţa-Năsăud, spune că primul pas în promovarea meşterilor populari din Bistriţa-Năsăud va fi implicarea lor în târgul naţional şi internaţional de turism, care va avea loc în Bucureşti la sfârşitul lunii martie.
„Ne merităm toate mustrările în cazul ăsta. Eu nu zic că vom reuşi într-o lună să facem un brand, dar lucrăm mult pe proiecte. Oamenii vor fi fotografiaţi, poveştile lor vor face parte din brandul Bistriţa-Năsăud. În momentul în care vine turistul străin, nu-l atragi numai cu vestigii istorice. Când îl vede pe badea cum face o cureluşă sau ouăle cu husă din mărgele, astea sunt chestiunile care îl atrag", spune Geea BalazsyAceasta mai precizează că deocamdată Bistriţa-Năsăud este un judeţ de tranziţie, iar turiştii se opresc doar la Coroana de Aur şi la Dracula, în drum spre Maramureş sau Bucovina.
„Nu există linkul dintre ţăranul artist şi turist"
Patru fotografi profesionişti din Bistriţa au vizitat şi fotografiat în aceste weekend mai multe zone rurale din judeţ, în cadrul unei tabere „Descoperă Bistriţa-Năsăud" care se va finaliza cu un album de promovare turtistică. „Nu există promovare deloc. Se rugau oamenii de noi să le facem o legatură, unde să îşi vândă marfa. Părerea mea este că un primar ar trebui sa aibă un centru de infoturism, cât mai trăieşte artistul ăla. Ar trebui să pună o tablă sau ceva pe casă, fiindcă turistul nu ştie ce se ascunde acolo. Nu exista linkul dintre ţăranul artist şi turist. Am fost în Tunisia. O femeie de acolo ne-a arătat o casă, o casă mai ciudat, dar care nu avea nimic special. Ne-a cerut o jumătate de euro. La noi potenţialul nu e promovat. Omul trebuie să meargă în târg să îşi vândă curelele de piele alături de ciorapi chinezeşti. Nu e normal. E trist ce se întâmplă", spune Tony Pal, unul dintre fotografii implicaţi în proiect.
Se încarcă comentariile...
