Cum a condus cu o mână de fier familia nobiliară Bethlen un sfert din Bistriţa-Năsăud, preţ de 600 de ani

Una dintre cele mai influente familii nobiliare din Bistriţa-Năsăud a fost Bethlen. Preţ de aproape 600 de ani, familia Bethlen a condus cu o mână de fier un sfert din judeţ, asta deşi cetatea le-a fost asediată şi mai apoi distrusă. Becleanul încă mai adăposteşte patru clădiri spectaculoase care au aparţinut conţilor Bethlen.

Istoria oraşului Beclean, include inevitabil şi o parte din istoria familiei nobiliare Bethlen, care a dezvoltat acest oraş şi de la care a şi împrumutat numele micuţa aşezare de pe Someş.

Iniţial, Becleanul şi împrejurimile au aparţinut nobililor Apaffi din Nuşeni. Familia Bethlen se constituie practic în urma dezmembrării domeniului nobiliar Apaffi, care atunci era alcătuit din 22 de sate şi moşii.
Potrivit istoricului George Bariţiu, familia Bethlen a fost de origine română, însă a fost renegată de români, tocmai din cauza funcţiilor avute, a înnobilării şi a atribuirii de moşii.

Localitatea este atestată documentar în 1235, iar nici 80 de ani mai târziu, aceasta deja apare sub numele de Bethlem, fiind condusă de contele Grigore Bethlen. Acesta a participat cu soldaţii săi la luptele de la Nicopole, unde şi moare în 1396.

În anul 1438, familia Bethlen deja câştigă dreptul de a construi o cetate din piatră. Aceasta este ridicată abia în 1543 şi adăposteşte mai multe clădiri şi o capelă. Deşi cetatea este asediată de către generalul Basta şi trupele sale în 1602 şi demolată mai apoi de administraţia austriacă în 1711, după războaiele conduse de Francisc Rakoczi, locul unde aceasta a existat a rămas un centru important pentru familia Bethlen, care construieşte acolo mai multe castele şi conace.

Şi în prezent mai pot fi admirate patru dintre conacele şi castelel familiei Bethlen doar în Beclean şi unul în Arcalia. Este vorba despre castelul contelui Andras Bethlen, în care funcţionează momentan Grupul Şcolar Agricol, construit în secolul al XVIII-lea în stil baroc. De asemenea, mai poate fi admirat conacul contelui Bela Bethlen construit în 1929, în care funcţionează un sanatoriu, fostul castel al lui Lszlo Bethlen în care funcţionează Şcoala Generală „Grigore Silaşi” şi castelul contelui Pal Bethlen, folosit până de curând pe post de primărie.

Conacul contelui Andras Bethlen (Foto: profila.hu)

Andras Bethlen, responsabil de agricultura din Regatul Ungariei

Deşi au stăpânit oraşul Beclean şi aproape 50 de localităţi din împrejurimi aproape 600 de ani, perioada în care s-a înregistrat cea mai mare dezvoltare economică a fost 1800-1850, sub conducerea grofilor Francisc şi Carol.

Francisc înfiinţează la curtea sa un atelier unic în ţară care cuprinde mai toate ramurile de meserii şi arte care funcţionează aproape 15 ani. Acesta era folosit chiar şi de groful Francisc. Tot el a înfiinţat şi o şcoală de muzică.

În aceeaşi perioadă, contele Bethlen Pal a trimis în Ungaria un armăsar care a stat la formarea celei de-a VIII-a linii din lasa Lipiţan.

Membrii familiei Bethlen au ajuns şi în conducerea Ungariei. De departe membrul care a reuşit să ajungă cel mai sus este Andras Bethlen. Acesta a fost deputat în Dieta Ungariei în perioada 1873-1882 şi ministru al agriculturii în perioada 1890-1894.

Vă mai recomandăm:

FOTO Moştenirea grofului  Bethlen şi viile împărăteşti de la Lechinţa

La jumătate de oră de mers cu maşina din Bistriţa şi tot atât din Beclean, pe Valea Şieului, stă ascunsă după dealurile odată cocoşate de struguri şi pline de muncitori veniţi din toată ţara să contribuie la fabricarea „vinului împăratului“ comuna Lechinţa. În drum se află moştenirea lăsată de familia grofului Bethlen care „stăpânea“ cândva întreaga zonă.

Contele maghiar „refugiat” printre români care şi-a spălat păcatele cu un spital amenajat în propria casă. Povestea lui l-a inspirat şi pe Liviu Rebreanu

Contele Zachy Domokos, un episcop romano-catolic maghiar ce s-a refugiat într-o comună bistriţeană în 1859, este pomenit şi acum de localnicii din Maieru. Asta, deoarece contele a ales „să-şi spele păcatele” cu fapte bune, amenajând pentru oamenii din zonă un spital în propriul conac. Povestea contelui l-a inspirat şi pe Liviu Rebreanu, care a scris o nuvelă bazată pe aceasta.

Zsófia Torma, nobila maghiară care a descoperit ceva unic în Europa: rămăşiţele unei ample aşezări din Neolitic Ceramic/Calcolitic

Născută în 1832 în Cristeştii Ciceului, în Bistriţa-Năsăud, Zsófia Torma a moştenit pasiunea familiei sale pentru arheologie, domeniu în care a avut importante realizări atât tatăl său cât şi fratele său. Timp de două decenii a efectuat săpături în localitatea Turdaş din Hunedoara, descoperind ceva unic în Europa: rămăşiţele unei ample aşezări din Neolitic Ceramic/ Calcolitic.