Cum a ajuns Bistriţa să fie reprezentată de un struţ, simbolul uneia dintre cele mai puternice dinastii europene
0
Bistriţa este singurul oraş din România care are pe stema sa struţul, simbolul uneia dintre cele mai puternice dinastii europene. Micul burg săsesc din inima Transilvaniei a primit dreptul de a folosi struţul datorită faptului că oraşul a sprijinit dinastia d`Anjou în lupta cu nobilimea maghiară.
Încă din anul 1300, simbolul Bistriţei este struţul. Monografiile Bistriţei scot în evidenţă faptul că Bistriţa primeşte drept de târg anual de 15 zile în anul 1353. Tot atunci primeşte dreptul de a avea pecete proprie cu simbolul Bistriţei, struţul. Istoricii susţin că din 1300 struţul apare constant în stema Bistriţei şi pe alte însemne ale oraşului, cum este şi pecetea şi sigiliul. Varianta ulterioară, înfăţişând un struţ încoronat şi cu potcoavă în cioc, este simbolul unei puternice dinastii europene, care a cadorisit cetatea din Transilvaniei cu stema sa.
Cum a ajuns struţul, care aparent nu are nicio treabă cu România şi cu atât mai puţin cu Bistriţa, simbolul oraşului? Struţul încoronat cu potcoavă de aur în cioc este simbolul Casei d`Anjou. Oraşul a sprijinit dinastia d`Anjou în lupta cu nobilimea maghiară, iar pentru sprijinul său, Bistriţa a primit recompense autonomia, dar şi stema, care mai conţine un coif de cavaler şi un scut.
„În secolul XVIII, când Casa d`Anjou a revendicat tronul regatului Ungariei, nobilimea maghiară a fost împotriva venirii acestora. Ca şi sprijin, familia regală a solicitat ajutorul oraşelor, despre care se ştia că se opuneau nobilimii. Cu această ocazie, oraşul Bistriţa, care şi-a arătat sprijinul pentru regalitate a primit şi drept de autonomie. Atunci, regele a dat oraşului stema care reprezenta un struţ cu coroană pe cap, un coif de cavaler şi un scut care avea pe el crinii Casei d`Anjou”, explica pentru Adevărul istoricul de artă Vasile Duda.
Struţul, considerată cea mai puternică pasăre în perioada medievală
Bistriţa este singurul oraş din România care a împrumutat pe stema sa simbolurile acestei dinastii. În perioada medievală acest lucru era motiv de mândrie, mai ales că struţul era considerat una dintre cele mai puternice păsări. Se credea că aceasta era singura pasăre capabilă să învingă într-o luptă un cal.
Potcoava din ciocul struţului semnifică faptul că, potrivit mitologiei medievale, pasărea putea digera până şi fier. De asemenea, potcoava simbolizează şi victoria Casei d`Anjou asupra nobilimii maghiare, care avea drept simbol un cal. Struţul ar fi înghiţit calul, din care ar rămas doar o potcoavă pe care pasărea o ţine în cioc.
Simbolul Bistriţei s-a regăsit până în urmă cu câţiva ani doar la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud şi pe un stâlp din interiorul Bisericii Evanghelice. În ultimii ani, municipalitatea a încercat să „revitalizeze” acest simbol şi a făcut mascote care înfăţişează struţul.
De asemenea, în cele mai aglomerate locuri din Bistriţa au apărut 10 struţi de 1,5 metri din fibră de sticlă. Aceştia au fost pictaţi de către elevii Liceului de Arte Plastice „Corneliu Baba” şi sunt deliciul celor mici.
Vă mai recomandăm:
Clădirile istorice ale Bistriţei „abandonate” pentru struţul Casei d`Anjou
Misterul din jurul celei mai vechi lespezi de pe Biserica Evanghelică, simbolul Bistriţei