Bistriţa: Portret/ Dan Rădulescu: pentru el, teatrul este o călătorie

Actor  la Teatrul Naţional din Târgu Mureş, Rădulescu a jucat de toate, peste tot. În teatre de provincie, dar şi la Naţionalul bucureştean. A lucrat cu regizori de toate felurile şi a jucat în toate stilurile. Face teatru pentru că, altfel, nu ar şti ce să facă cu viaţa lui. Singurul moment în care poate să fugă de tot şi de toate este atunci când îşi interpretează rolurile

Pe Dan Rădulescu, teatrul îl face să se simtă liber şi îi dă iluzia că are puterea maximă. Pentru Dan Rădulescu, teatrul este ca o călătorie, în care poate să aibă tot felul de experienţe de cunoaştere. „De pildă, pot să fiu îndrăgostit sau pot să mă bucur, indiferent dacă sunt trist în viaţa personală. De aceea fac teatru”, explică Dan.

La teatru, ai posibilitatea să trăieşti experienţele pe care nu ţi le permiţi în viaţa de zi cu zi. De fapt, teatrul îţi dă curajul să-ţi permiţi, dintr-o dată, să treci peste limitele tale şi îţi conferă certitudinea că poţi să îţi realizezi toate dorinţele şi toate visele. În plus, ştii că actorii joacă pentru tine un spectacol. Dan ne spune că, uneori, oamenii care vin la teatru îl întreabă: „Dar te-ai uitat la mine când ai zis replica aceea? Nu-i aşa, că te-ai uitat la mine?”. Ne spune că, în momentul acesta, munceşte foarte mult, iar cea mai mare parte din viaţa lui se reduce la teatru. Deocamdată, îi rămân nopţile, în care mai poate să se adune, sau momentele în care ajunge mai devreme la o repetiţie şi se mai plimbă, ca să se gândească şi la problemele personale.

Totuşi, când e pe scenă, în funcţie de cum joacă, îşi dă seama în ce moment al vieţii se află. Uneori, chiar dacă nu îşi dă seama că este obosit, joacă mai prost şi, atunci, realizează cât e de extenuat. Rolurile lui sunt, până la urmă, un indicator foarte exact despre momentul în care se află în viaţa personală. De exemplu, spectacolele în care joacă foarte rece sunt un indiciu că e supărat pe el însuşi.

„Sunt un individ care simte nevoia de libertate”

Dan Rădulescu este un actor care simte nevoia de libertate. În acelaşi timp, îi admiră pe cei din generaţia trecută, pentru că erau capabili să îşi asume foarte multe responsabilităţi, dar îi admiră şi pe actorii din generaţia tânără, care vor să spargă barierele şi să fie ei înşişi.

„Nu pot să lucrez tehnic, nici nu cred că ştiu cum să lucrez tehnic. Eu am nevoie de o anumită stare, trebuie să simt rolul. Dacă eu nu simt rolul cum trebuie, cred că nicio tehnică teatrală nu mă va ajuta să îi emoţionez sau să îi bucur pe cei ca re se uită la mine din sală”, povesteşte Dan Rădulescu.

Îl bucură când, după unele spectacole, vin oamenii şi ne spun că, după ce au văzut piesa noastră, înţeleg altfel lumea din jur. De asemenea, sunt oameni care, după piese, simt nevoia să vină să ne ia de mână. În acelaşi timp, are şi temeri. Îi este frică că reperele se pierd şi că publicul nu mai poate face diferenţa între o piesă bună şi o piesă slabă de teatru. Pe de altă parte, simte nevoia să se oprească din iureşul în care trăim.


Întrebări şi răspunsuri

D.R.: Este cel mai important lucru. Nu vrea să piardă bucuria de a se
juca, de a fi curios, de a întreba sau de a observa. La teatru, noi asta facem, ne facem că jucăm, ne facem că ne supărăm, apoi ne facem că ne împăcăm. Joaca din viaţă, în schimb, este mai limitată.

D.R.: Avem nevoie vitală de dascăli care să ne îndrume atent paşii, de prieteni şi colegi pe care să ne putem baza şi la greu, nu doar la bine, de regizori care să ne urmărească şi să ne construiască evoluţia şi de exemplele unor mari actori, care ştiu să rămână şi oameni, pe cât de buni profesionişti sunt.


Ce-i place

Îi place „acasă”, în mijlocul familiei, îi place o conversaţie inteligentă. Iubeşte oamenii în general. Tânjeşte după normalitate.


Ce nu-i place

Nu-i plac superficialitatea, aroganţa şi lipsa de bun-simţ. Detestă minciuna şi ipocrizia.  Nu-i place zarva care ne înconjoară, deoarece aproape că nu se mai aude nici pe el, ca să poată deosebi puţin din goana asta nebună, ce e important, esenţial, şi ce e semnificativ.



Profil

24 iulie 1969

Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureş

Actor, Teatrul Naţional din Târgu-Mureş

Necăsătorit