Povestea satelor din Maramureş în care locuitorii abia se pot diferenţia. În Preluca Nouă, 80% au numele Florian, iar în Preluca Veche - 65% sunt Nechita
0
Satul Preluca Veche din Maramureş, aşezat într-un decor sălbatic, are o poveste de legendă. Istoricii vorbesc despre asta, făcând limita dintre mit şi istorie abia perceptibilă. Nechita şi Flore, numele celor doi fraţi ce au întemeiat aşezarea, continuă să predomine şi azi în cele două localităţi de astăzi, una singură odinioară.
Despre întemeierea satului Preluca Veche nu se poate vorbi fără a se face referire şi la Preluca Nouă, sate ce odată erau unul singur. Profesorul şi preotul greco-catolic dr. Ioan Tîmbuş spune că legenda întemeierii aşezării se leagă de numele a doi fraţi: Nechita şi Flore, motiv pentru care astăzi, aceste două numele sunt întâlnite la mai mult de jumătate din cele două sate.
”Legenda spune că cei doi fraţi, Nechita şi Florea, au primit ca posesiune atât cât puteau înconjura ei călare, într-o zi, pentru fapte de arme, care sunt legate, într-un fel de invazia tătară”, începe el povestea.
Dar imediat apar şi elementele care fac ca legenda să fie mai mult decât credibilă. „Acuma, în legendă există şi foarte mult adevăr, pentru că pe blazoanele celor două familii nobiliare apar chipul de tătar cu sabia înfiptă-n cap, sau braţul cu sabia, şi astea sunt elemente definitorii, care vorbesc despre motivul pentru care li s-au oferit acele titluri nobiliare”, explică el.
Dar, continuă profesorul, urme de civilizaţie par să fie mult mai vechi la Preluca. ”În urmă cu câţiva ani, un geolog de la Cluj împreună cu studenţii lui a identificat într-un loc numit Vârful Feţii, nişte bolovani pe care erau nişte incizii. Inciziile respective nu erau rituale, dar bolovanii respectivi se pare că au fost folosiţi pentru ascuţirea toporiştelor, mai ales a celor din piatră. Zona, de fapt, e cunoscută - toată zona asta Depresiunea Mănăştur, Ţara Lăpuşului - mai ales pentru epoca bronzului, ca şi vechime”, continuă el.
Localitatea este atestată însă, documentar, abia din 1603. ”Satul a avut o evoluţie foarte interesantă. Legenda într-un fel ne plasează într-un spaţiu al năvălirilor tătare, fiind o zonă retrasă. Cei doi se pare că au primit recompensa pentru fapte de arme săvârşite nu la Preluca, ci înafara localităţii, probabil în incursiunea tătarilor în zona Dejului, Lăpuşul Românesc. Probabil că atunci e perioada când e plasată. Legenda se îmbină cu istoria, pentru că din 1603 ei sunt atestaţi documentar, dar e posibil ca primii locuitori ai Prelucii să fi fost într-adevăr cei doi fraţi, Nechita şi Florea”.
Cele două nume nu sunt de origine română
Mai interesantă este explicaţia profesorului privitor la originea celor două nume, care nu sunt româneşti. ”Nechita e de origine slavă, iar Flore, Florian, e de origine franceză. Deci e posibil să fi fost soldaţi sau - să nu le spunem mercenari - dar să fi fost soldaţi plătiţi în armată şi pentru fapte de arme să fi primit acea localitate. Oricum, toponimia locului păstrează numele fondatorilor. De exemplu, avem Vârful Florii, denumire tocmai de la fondatori. Vârful de deal face de fapt demarcaţia între Preluca Veche şi satul Ruşor”, mai explică el.
Iniţial satul a fost unul singur, Preluca. ”Nici numele nu a fost de la început acesta. Prelucă însemană poiană, dar iniţial, satul s-a mai numit şi ”Horgoş”, adică supărăcioşi, nervoşi. Probabil acesta era temperamentul locuitorilor de acolo. Oricum, după 1650, localitatea a aparţinut de Racozi”.
Diplome nobiliare şi documente distruse în incendiu
Datele mai bogate despre localitate au fost păstrate mai ales după 1750, însă, din păcate, un incendiu la clădirea ce adăpostea primăria din Preluca Veche a distrus toate documentele, pe la începutul secolului XX. ”Casa a fost trăznită şi documeentele au ars, inclusiv acele diplome nobiliare cu care ei îşi apărau drepturile.
Astăzi, ambele sate, Preluca Veche şi Preluca Nouă ţin de comuna Copalnic Mănăştur, însă în trecut, după ce s-au separat, ele aveau primăriile lor proprii. ”Cele două au fost comune de sine stătătoare, au avut ele primăria lor. Pe la 1800 s-au rupt, probabil pentru că era greu ca cei din Preluca Nouă să vină la biserică în Preluca Veche, şi atunci cei din Preluca Nouă şi-au construit o biserică de lemn”, mai explică profesorul.
PrelucaVeche, satul împărţit în cinci sectoare, aproape ca şi Capitala
Satul ce se întinde pe o suprafaţă de peste 2.000 de hectare era împărţit în cinci sectoare, lucru de care astăzi se face haz, comparând cu delimitarea administrativă a Capitalei. ”Sectoarele acestea nu şi le-au inventat ei, ci sunt mapate pe hărţile militare ale Imperiului Habsburgic. Pe 2000 şi ceva de hectare, sunt vreo 100 de case locuite. Dacă ar fi să calculăm densitatea populaţiei...”. glumeşte profesorul. ”Valea Arinului, a fost sectorul economic. Acolo au fost şi cei mai mulţi nobili aşezaţi, apoi satul propriu zis, centrul satului, zona unde astăzi e şcoala, biserica. Este un sector Piciorul Maştii (numele vechi al localităţii învecinate), care este de fapt vârful de deal al localităţii. Mai este un cătun, Groape (astăzi ţine de Târgu Lăpuş). Mai este un cătun Răntăşel, unde mai sunt câteva case”, mai spune el.
Iniţial satul a fost aşezat pe un deal mai sudic, însă pentru că era foarte expus intemperiilor, localitatea s-a mutat pe zona nordică, mai ferită un pic, mai ales de vijeliile iernii.
Potrivit primarului comunei Copalnic Mănăştur, Vasile Mihalca, astăzi, în cele două localităţi, numele Florean sau Florian şi Nechita sau Nechita predomină.
”În Preluca Nouă sunt mai mulţi Florian, iar în Preluca Veche mai mulţi Nechita. Dar acum s-au mai căsătorit dintr-un sat în altul şi numele s-au amestecat. Mulţi sunt acum şi în alte sate cu aceste nume. Aceste evenimente erau pe la 1700, iar de atunci, populaţia s-a mişcat foarte mult. În Preluca Nouă cred că 80% au numele Florian, iar în Preluca Veche, undeva la 65% sunt Nechita, dar şi numele au mai suferit unele nuanţări, precum Nichita şi Florean”, a explicat primarul.
Mai puteti citi:
Se încarcă comentariile...
