FOTO Bisericile UNESCO ale Maramureşului. Tainele bisericilor unicat în lume
0
În Patrimoniul Mondial UNESCO sunt incluse opt biserici de lemn din Maramureş, care de care mai frumoase şi mai valoroase. Unele dintre ele, precum cele de la Deseşti şi de la Şurdeşti, sunt mai cunoscute decât celelalte datorită în special unor reprezentanţii care se găsesc pe pereţii bisericilor.
Prima biserică UNESCO din Maramureş este Biserica cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din localitatea Bârsana, lăcaş de cult construit la începutul secolului al XVIII-lea. Această biserică a fost catedrala episcopului Gavriil al Maramureşului.
Potrivit informaţiilor furnizate de către Consiliul Judeţean Maramureş, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, curtea imperială a impus în Maramureş confiscarea averilor mănăstireşti şi închiderea comunităţilor monahale. Ca urmare a acestui fapt, biserica a fost salvată de oamenii din sat.
Localnicii vorbesc despre faptul că în jurul anului 1711, preotul văduv Ioan Ştefanca, împreună cu fiul său, Gavril ar fi construit o biserică de lemn. Gavril, spune legenda, ar fi devenit peste ani şi ani episcop şi cu această ocazie a luat decizia de a muta biserica pe platoul actualei mănăstiri din Bârsana, transformând-o în schit. În jurul anului 1780, călugării au părăsit schitul, iar biserica a fost închisă. Pentru a nu fi lăsată în paragină, sătenii au mutat-o pe Dealul Jbarului, în cimitirul unde erau înmormântaţi ciumaţii. Biserica de la Bârsana a fostinclusă în patrimoniul UNESCO datorită picturii interioare care este de o valoare inestimabilă.
Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Plopiş – o biserică de lemn în care intrarea în cimitirul bisericii se face printr-o portiţă cu pridvor, care deschide aleea ce trece printre mormintele ctitorilor monumentului. Legenda spune că în anul 1789, patruzeci şi nouă de familii de pe Valea Cavnicului au început construcţia unui lăcaş de cult nou, sfinţit în noiembrie 1811. Biserica, potrivit datelor furnizate de către Direcţia de Cultură Maramureş, are o înălţime de 47 m, o lungime de 17 metri şi o lăţime de 7 metri. Biserica se compune din pridvor, pronaos, naos şi altar. Printre picturile care pot fi văzute aici se numără şi cea în care Iisus Hristos apare sub forma unui soare, oferind lui Ioan Evanghelistul textul Apocalipsei.
Biserica „Sfântul Nicolae” din Budeşti - a fost ridicată în anul 1642. Este una din bisericile cunoscute ale Maramureşului datorită faptului că aici se pot vedea zalele care ar fi aparţinut lui Pintea Viteazul. Tot la biserica UNESCO din centrul comunei Budeşti se află şi un steag al lui Rakoczi, principele susţinut de Pintea. Imaginea profetului Ilie care se ridică la cer cu carul de foc poate fi văzută pe peretele de sud al naosului.
Biserica „Sfânta Paraschiva” din Deseşti este poate cea mai ccunoscută biserică de lemn din Maramureş. Şi asta datorită scenelor cu diavoli, mai exact este prezentată tema Judecăţii de Apoi, fiind una din puţinele biserici de lemn din Maramureş cu astfel de picturi. A fost zidită în anul 1717, pe locul alteia mai vechi, A fost pictată prin 1780 de Radu Munteanu şi Alexandru Ponehalschi. Acest monument se apoate vizita de către oricine, preotul paroh de acolo oferind toate informaţiile de care ai nevoie legat de acest monument.
Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Ieud Deal
Despre această biserică UNESCO se spune că a fost pictată, în anul 1782, de Alexandru Ponehalschi. Aici turiştii pot admira botezarea de către diaconul Filip a unui mare dregător etiopian şi convertirea Sfântului Apostol Pavel. Biserica de la Ieud a devenit faimoasă şi datorită unuia dintre cele mai vechi manuscrise din limba română găsite aici, Codicele de la Ieud.
Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Poienile Izei a fost pictată în anul 1794 de către zugravul Gheorghe din Dragomireşti. Ioan Marchiş, de la Direcţia de Cultură Maramureş a arătat că biserica se remarcă prin câteva caracteristici tematice deosebite.
“Pe lângă dramaticele scene care prezintă chinurile păcătoşilor în iad, în naos este pictată si o inedită reprezentare simbolică a jertfei lui Hristos. Este vorba despre un pelican care îşi sfâşie pieptul pentru a-şi hrăni puii cu propria carne, metaforă care vorbeşte despre sacrificiul lui Hristos, dar şi despre jertfele oamenilor acestor locuri”, a explicat Marchiş.
Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Rogoz - a fost înălţată în anul 1663, pe locul unei biserici arse de tătari la invazia lor petrecută în anul 1661. Localnicii vorbesc despre faptul că a fost construită din două lemne uriaşe aduse din Dealul Popii.
Acoperişul este realizat pe un singur nivel, mult mai coborât în partea de nord, oferind astfel protecţie unei mese amenajate pentru pomenirea celor adormiţi. O masă alcătuită din două bârne, delimitată de segmente destinate diferitelor familii ale căror nume sunt scrijelite pe peretele de nord al bisericii.În fiecare an, în Joia Mare, familiile respective aduc „bucate” pe care le pun pe masă peste noapte, pentru ca în vinerea Răstignirii lui Hristos să fie dăruite săracilor. Pictura a fost executată în anul 1785 de către pictorii Radu Munteanu şi Nicolae Man. La acest monument UNESCO găsim scena drumului spre rai pe care îl parcurge sufletul, însoţit de îngerul său. Există credinţa populară că omul după moarte trebuie să treacă prin mai multe vămi până să ajungă la Dumnezeu, în Rai.
Biserica „Sfinţii Arhangheli” din Şurdeşti este biserica de lemn din Maramureş aflată în patrimonoiul mondial UNESCO. Aceasta are un turn de 54 m înălţime, turn care a şi făcut-o celebră în lume.
Biserica a fost construită de meşterul Macarie, altarul pictat tratează tema sfatului celor douăzeci şi patru de bătrâni din Apocalipsă, dar şi tema „Scării lui Iacov”. Rezemată de norul care înconjoară icoana Treimii, scara permite îngerilor să urce şi să coboare, arătând astfel legătura dintre Dumnezeu şi oameni.
Punere în valoare prin proiecte de anvengură
Consiliul Judeţean este cel care implementează în momentul de faţă un proiect care să pună în valoare inclusiv aceste 8 biserici UNESCO. În jurul acestora se vor amena puncte de informare turistică, de unde turiştii vor putea lua orice informaţie doresc, se vor face drumurile de acces şi toalete, lucruri care până acum nu existau. Nu de puţine ori Direcţia de Cultură a judeţului Maramureş a atras atenţia asupra pericolelor care există la aceste biserici din cauza instalaţiilor electrice improvizate.
Direcţia de Cultură Maramureş a cerut nu de puţine ori ca să se asigure accesul turiştilor la aceste biserici, să existe un muzeograf plătit pentru fiecare biserica UNESCO, pentru că, susţin oficialii Direcţiei, "nu este admisibil ca turistul să nu poată vizita monumentul. Parohiile sau episcopiile, în calitatea lor de proprietari ai acestor monumente, trebuie să asigure paza şi securizarea monumentului". Asta pentru a nu se fura icoanele pe sticlă sau alte obiecte de valoare care exista acolo.
Citeste si:
Se încarcă comentariile...
