Cât de fantezistă este ideea ministrului Bădălău cu redeschiderea minelor de aur, ghiuluri şi inele. În teritoriu, e dezastru: „Nu pot comenta aşa ceva. E o glumă“
0Ministrul Economiei, Nicolae Bădălău, a susţinut zilele trecute că în această vară se va redeschide activitatea de minerit în România, iar primele proiecte vizează Remin Baia Mare, Cupru Min, Moldomin şi Băiţa. În acest sens, demnitarul a arătat că până în august va avea deja primele contracte. În judeţul Maramureş însă, subiectul este privit drept o utopie.
În judeţul Maramureş, lacătul pe minerit a fost pus în 31 decembrie 2006. Trei ani mai târziu, în 9 februarie, Compania Naţională Remin, cea care deţine perimetrele miniere din judeţul Maramureş şi are licenţă de exploatare asupra lor, a intrat în insolvenţă. La momentul respectiv, societatea avea o datorie de 100 de milioane de lei, 80% din această sumă reprezentând creanţele datorate bugetului statului.
În momentul în care s-a oprit activitatea de minerit în judeţul Maramureş, Ministerul Economiei şi Comerţului aflat în exerciţiu în anul 2006 a reuşit să aloce din bugetul de stat suma de 30,5 milioane de lei Companiei Naţionale Miniere Remin din Baia Mare pentru salarii compensatorii şi securizarea minelor.
Directorul de la acea vreme a declarat că din fondul alocat de minister se vor plăti salariile compensatorii, iar alte 4,4 milioane de lei se vor utiliza pentru lucrările de securizare a minelor. Astăzi, nicio mină din Maramureş nu este securizată în totalitate. Acestea au fost devastate de hoţii de fier vechi, un exemplu concret în acest sens fiind tragedia din 2012 când într-o mină de pe Valea Roşie au murit cinci persoane, după ce au intrat într-o galerie dezafectată şi nu au mai putut ieşi la suprafaţă.
Cavnicul, diamantul minelor maramureşene de odinioară
În perioada când mineritul era principalul sector de activitate, în Cavnic se exploatau şi se prelucrau minereuri complexe cu conţinut de aur, argint, plumb, zinc şi cupru, mina fiind cea mai mare exploatare de minereuri complexe din Europa. După ce mina s-a închis, 4.000 de localnici au rămas fără un venit stabil şi mulţi tineri au plecat în străinătate în speranţa unui trai mai bun. Odată cu intrarea în insolvenţă a societăţii Remin, datoriile pe care le are compania către administraţia publică locală au ajuns la suma de aproximativ 1 milion de euro. La auzirea veştii redeschiderii mineritului, Vladimir Petruţ, primarul Cavnicului, a menţionat: „Nu pot comenta aşa ceva. Cred că este o glumă. La Cavnic nici în doi ani nu pot deschide”.
Datorii curente de 1,5 milioane de lei, la care se mai adună datoriile de la momentul intrării în insolvenţă, a adunat Compania Naţională Remin şi vizavi de Primăria Baia Sprie. Astăzi, pe cele 170 de hectare de teren, pe care sunt amplasate două iazuri şi Flotaţia Centrală, lăsate în paragină de societatea Remin, autoritatea locală ar dori să dezvolte un parc industrial, doar că nu poate.
„Ne-am bucura dacă s-ar redeschide mineritul, dar practic e imposibil. Tot patrimoniul e degradat. Noi nu am reuşit să închidem minele, şi să le securizăm, dar le redeschidem. Administraţia locală aşteaptă cu interes să vadă acest plan de redeschidere, dar nu am primit nimic. Mai mult, de când sunt primar ( n.r. anul 2016) am făcut adrese la Ministerul Economiei să ne spună ce să facem pentru că avem o poluare din cauza apelor uzate de mină. Ar trebui să avem o uzină care să trateze aceste ape, apoi un spaţiu de depozitarea a nămolului care rezultă. La fiecare adresă am primit acelaşi răspuns, faptul că planul de închidere a perimetrelor miniere nu a fost aprobat. Am văzut şi noi acele declaraţii şi sunt curios dacă Ministrul Economiei a fost în teren şi cunoaşte situaţia reală. Trebuie demolat tot, ecologizat şi reconstruit tot”, a spus Alin Bîrda, primarul localităţii Baia Sprie.
Un singur perimetru mare de minerit şi datorii 5,7 milioane de lei către administraţia locală. Aşa se poate descrie relaţia dintre societatea Remin şi Primăria Borşa.
„Tehnologia de astăzi nu permite exploatarea în carieră, decât în galerii. În Europa nu se mai acceptă o astfel de tehnologie. Înainte de a-şi redeschide activitatea, Remin ar trebui să îşi plătească datoriile. Şi să îşi facă curăţenie în prejma perimetrelor miniere”, a spus Ion Sorin Timiş, primarul oraşului Borşa.
Redeschiderea mineritului în Maramureş, o aventură propagandistică
O imposibilitate în redeschiderea minelor din Maramureş vede şi Nicolae Dicu, fostul Ministru al Minelor.
„În Maramureş mineritul nu se mai poate redeschide decât aşa, pe suprafeţe extrem de mici. Altceva nu se poate pentru că au fost exploatări la adâncimi foarte mari, rezervele centrale au fost exploatate,cele marginale sunt mai sărace, minele sunt inundate, galeriile sunt toate dărăpănate. În Maramureş redeschiderea unei mine costă de două-trei ori mai mult decât deschiderea unei mine noi. Nu mai este posibil. Aventuri de astea propagandistice. Nu ai nici cu cine lucra dacă ar fi redeschise, tineretul fiind plecat din ţară. Îţi trebuie calificare pentru a putea fi miner. În Maramureş nu este posibilă redeschiderea mineritului, eventual în puncte de astea, microcariere în care ar lucra 50-60 de oameni, dar asta nu e destul de probabil. Ar exista o şansă mult mai mare să facă tunelul pe sub Gutin decât să redeschidă mineritul în Maramureş”, a spus Nicolae Dicu.
Cu toate că specialiştii văd un scenariu sumbru când vine vorba de a redeschide mineritului în judeţul Maramureş şi cu toate că societatea care se ocupă de aceste perimetre se află în procedura de insolvenţă, reprezentanţii Remin susţin declaraţiile Minsitrului Economiei, care ar avea la bază un studiu. Ioan Nechita, directorul adjunct al Companiei Naţionale Remin a arătat că de-a lungul timpului companii private cu capital românesc sau străin şi-au manifestat intenţia de a reporni activitatea minieră în judeţul Maramureş, şi că în momentul de faţă, se discută avansat cu două companii.
„În funcţie de colaboratorii sau investitorii care şi-au manifestat interesul pentru redeschiderea câtorva perimetre miniere din cadrul Reminului în care s-ar putea, conform unor studii, face activitate de producţie în condiţii de eficienţă economică. Declaraţiile domnului Ministru am înţeles că sunt în urma acestor studii. În ceea ce priveşte valorificarea unor active care nu vor mai fi necesare în activitatea de producţie, valorificarea se va face în baza legii insolvenţei, există active care pot fi valorificate fără să afecteze activitatea de producţie. Dar acestea nu vor putea fi valorificate fără acceptul Ministerului Economiei. Sediul Remin a fost solicitat de către Primăria Baia Mare, existând în acest sens şi o hotărâre de Consiliu Local, şi din punctul nostru de vedere nu cred că va fi o problemă pentru că acel sediu nu cred că o să mai fie necesar pentru activitatea de producţie”, a precizat Ioan Nechita.
Potrivit directorului adjunct, cele două companii au solicitat chiar şi documentaţii în regim mai aparte pentru a studia posibilitatea redeschiderii mineritului.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
